Motivarea BEC după ce a invalidat candidatura lui Călin Georgescu: invocă argumentele deciziei Curţii Constituţionale

BEC a respins candidatura lui Călin Georgescu la alegerile prezidenţiale din luna mai. Iniţial, informaţia a fost confirmată de lideri ai AUR şi POT, iar o decizie oficială a BEC a fost publicată o oră mai târziu. Peste 1.200 de contestaţii au fost depuse împotriva sa. Duminică seară, în faţa sediului Biroului Electoral Central s-au adunat sute de susţinători ai lui Călin Georgescu. Cât despre candidatura lui Nicuşor Dan, aceasta a fost validată, pe numele lui fiind depuse aproximativ 300 de contestaţii.

• Protestele de la BEC au escaladat. Protestatarii au atacat jandarmii cu pietre şi petarde. Maşină de presă, răsturnată

Biroul Electoral Central (BEC) a anunţat, sâmbătă seară, că a fost respinsă înregistrarea candidaturii lui Călin Georgescu. Potrivit unui comunicat al BEC, s-a respins şi înregistrarea candidaturilor altor doi independenţi, Maria Marcu şi Ion Popa. În schimb, înregistrarea candidaturii lui Nicuşor Dan a fost acceptată.

Mai mulţi susţinători ai candidatului Călin Georgescu, aflaţi în faţa sediului BEC, au forţat gardurile instalate de jandarmi, după ce au aflat despre această decizie. Protestatarii au atacat jandarmii cu pietre şi petarde.

Desfăşurarea evenimentelor LIVE UPDATE

UPDATE  Biroul Electoral Central a transmis motivarea pentru decizia de a invalida candidatura lui Călin Georgescu. Instituţia a invocat argumentele Curţii Constituţionale, care a anulat alegerile de la finalul anului trecut. Textul, mai jos:

"În termenul prevăzut la art. 27 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ilustrat la pct. 29 din Programul calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2025, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 17/2025,

La data de 07.03.2025, sub nr. 5CAN/BEC/P.R.2025/07.03.2025 a fost depusă la Biroul Electoral Central pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2025, candidatura domnului Georgescu Călin la funcția de Preşedinte al României, candidat independent.

Odată cu depunerea candidaturii a fost depus şi semnul electoral al domnului Georgescu Călin, în condițiile prevăzute la art. 30 alin. (1)-(5) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Faţă de dispoziţiile art. 16 alin. (3) şi ale art. 37 din Constituţia României, republicată, de jurisprudența Curţii Constituţionale în materia contenciosului electoral prezidenţial, de prevederile art. 4, art. 27-30 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale Hotărârii Autorităţii Electorale Permanente nr. 1/2025 privind aprobarea modelelor propunerii de candidatură, a modelului declaraţiei de acceptare a candidaturii şi a modelului declaraţiei de renunţare la candidatură care vor fi folosite la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2025 şi ale Deciziei Biroului Electoral Central nr. 2D/26.02.2025 privind documentele pe care trebuie să le depună partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi candidații independenți în vederea înregistrării candidaturilor şi a semnelor electorale la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2025, se constată următoarele:

Analizänd jurisprudența Curţii Constituţionale a României în materia contenciosului electoral prezidenţial (a se vedea Hotărârea nr. 2 din 5 octombrie 2024), Biroul Electoral Central la act de faptul că, în exercitarea de către curte a atribuţiilor exclusive de aveghea la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României" (art. 146 lit. f) din Constituţia României), respectiv de a-şi stabili competenţa (art. 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale), instanța de contencios constituţional a statuat în sensul că persoanele care candidează la alegerile pentru Presedintele României trebuie să îndeplinească condițiile,, care rezultă din formula sacrosanctă a jurământului depus de persoana aleasă în funcţia de Preşedinte al României", şi anume să respecte Constituţia şi să apere democrația, condiții pe care candidatul trebuie să le îndeplinească încă de la momentul depunerii candidaturii sale, aceasta în contextul în care,,propunerile de candidați pentru alegerea Preşedintelui României se depun la Biroul Electoral Central, cel mai târziu cu 50 de zile înainte de data alegerilor" art. 27 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României.

Biroul Electoral Central, în considerarea prevederilor art. 11 alin (1) lit. B a), respectiv alin. (3) al aceluiaşi articol din Legea nr. 47/1992, constată că, Deciziile şi hotărârile Curţii Constituţionale sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor", aceste dispoziţii reprezentând reflexia dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 147 alin (4) teza a doua din Constituţie, potrivit cărora,De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor". De altfel, chiar Curtea Constituţională, în Hotărârea nr. 2 din 5 octombrie 2024, statuează în sensul că efectele actului jurisdicțional al Curții Constituţionale se subsumează prevederilor art. 147 alin (1) şi (4) din Legea fundamentală (a se vedea în acest sens considerentul 53 al hotărârii).

Subsecvent reţinerii acestor premise esenţiale, Biroul Electoral Central este în măsură să sublinieze împrejurarea că deciziile şi hotărârile Curţii Constituţionale fac parte din ordinea constituţională şi sunt general obligatorii, impunându-se erga omnes, aşadar şi autorităţilor publice chemate să organizeze şi să urmărească buna desfăşurare a procesului electoral pentru alegerea Preşedintelui României, inclusiv Biroului Electoral Central. Astfel, în luarea deciziilor privind înregistrarea candidaturilor pentru alegerea Preşedintelui României, Biroul Electoral Central este obligat, potrivit prevederilor art. 147 alin. (4) din Constituţie, să respecte şi să valorifice, să dea eficienţă statuărilor cu forță juridică constituţională ale instanţei de contencios constituţional, aşadar inclusiv celor pronunţate în exercitarea de către aceasta a atribuţiilor circumscrise obligatiei sale de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Presedintelui României (Hotărârile Curții Constituţionale a României nr. 2 şi nr. 32/2024).

Prin urmare, atât Legea fundamentală, cât şi Curtea Constituţională prin jurisprudenţa sa obligatorie şi pentru Biroul Electoral Central, au configurat cadrul axiologic în care au loc alegerile pentru funcţia de Preşedinte al României. Astfel, condiţiile de formă ale candidaturii, precum şi cele speciale de fond, inclusiv declaraţia candidatului în sensul că îndeplineşte condiţiile legale pentru a candida, trebuie analizate, pe de o parte, în cheia conformităţii lor cu cadrul constitutional general, iar, pe de alta, în cheia subsidiarităţii lor în raport cu poziționarea candidatului, în sensul manifestării de către acesta a unei atitudini de natură a aduce sau nu atingere cadrului constituţional.

Astfel, între aceste repere prestabilite, confirmate în jurisprudenţa obligatorie a Curţii Constituţionale, Biroul Electoral Central nu poate da prevalenţă analizei aspectelor formale ale prezentei candidaturi, în detrimentul celor fundamentale, tranşate deja de curte. De altfel, dacă Biroul Electoral Central nu ar analiza întreg contextul candidaturii, există riscul ca, în lipsa unei învestiri ulterioare a Curţii Constituţionale cu această verificare, o candidatură afectată de fundamentale carenţe să fie înregistrată şi să parcurgă întregul proces electoral, pentru ca, în final, Curtea Constituţională să fie pusă în situaţia infirmării rezultatelor sufragiului pentru lipsa manifestă, preexistentă depunerii candidaturii, a unei condiții de înregistrare a acesteia.

În această împrejurare, Biroul Electoral Central constată că procesul electoral pentru alegerea Preşedintelui României a fost demarat în anul 2024, iar prin Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024, Curtea Constituţională a anulat întregul proces electoral cu privire la alegerea Preşedintelui României, desfăşurat în baza HG nr. 756/2024 şi a HG nr. 1061/2024, dispunând reluarea în integralitate a acestuia.

Relevant pentru Biroul Electoral Central este faptul că hotărârea Curţii Constituţionale, anterior menționată, analizează şi statuează cu privire la maniera în care candidatul a cărul candidatură face obiectul prezentei verificări de legalitate, a înțeles să se raporteze la condițiile care rezultă din formula sacrosanctă a jurământului depus de persoana aleasă în funcţia de Preşedinte al României, fiind relevată o atitudine în manifestă contradicție cu valorile de esență ale statului de drept. Or, statuările Curţii Constituţionale din Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024, statuări obligatorii şi pentru Biroul Electoral Central, conduc la concluzia că, în ceea ce priveşte candidatura domnului Georgescu Călin, aceasta nu întruneşte condiţiile de legalitate întrucât candidatul, prin nerespectarea regulilor procedurii electorale, a încălcat însăşi obligația (expressis verbis prevăzută în Hotărârea Curții Constituţionale nr. 2 din 5 octombrie 2024) de a apăra democrația, care se întemeiază tocmai pe sufragii corecte, integre şi imparţiale, în conformitate cu legea, în lipsa cărora este alterat însuşi fundamentul ordinii constituționale actuale.

De altfel, anulând procesul electoral în curs şi dispunând reluarea în integralitate a acestuia (inclusiv cu privire la depunerea de candidaturn) ca urmare a conduitei candidatului de nerespectare a reglementărilor procedurii electorale, esenţiale pentru democraţie şi statul de drept, Curtea Constituţională a tranşat implicit şi general obligatoriu şi cu privire la neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege pentru înregistrarea candidaturii depuse de către candidatul Georgescu Călin, fiind inadmisibil ca, la reluarea procesului electoral, să se considere că aceeaşi persoană îndeplineşte condiţiile pentru a accede la funcţia de Preşedinte al României.

În concluzie, atât timp cât instanța de contencios constituțional a statuat deja cu privire la aspectele mai sus menționate, îndeplinirea celorlalte condiţii de înregistrare a candidaturii şi a semnului electoral, apare ca irelevantă.

Pe cale de consecinţă, în aplicarea Hotărârilor Curţii Constituţionale nr. 2 din 5 octombrie 2024, respectiv nr. 32 din 6 decembrie 2024, şi a dispoziţiilor art. 147 alin (4) teza a doua din Constituţie, art. 11 alin (1) lit. B a), respectiv alin. (3) din Legea nr. 47/1992, art. 17 alin. (2) şi (3), ale art. 29 alin. (1)-(3), ale art. 30 alin. (6), precum şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

BIROUL ELECTORAL CENTRAL DECIDE:

Art. 1. Respinge înregistrarea candidaturii domnului Georgescu Călin la alegerile pentru Presedintele României din anul 2025, CU nr. 5CAN/BEC/P.R.2025/07.03.2025, precum şi a semnului electoral cu nr. 4/SEL/BEC/P.R.2025/07.03.2025.

Art. 2.-Prezenta decizie se aduce la cunoştinţă publică prin afişare pe pagina de internet a Biroului Electoral Central.

Cu drept de contestaţie la Curtea Constituţională în termen de 24 de ore."

Citeşte şi: Horațiu Potra instigă la violenţe după decizia BEC în cazul lui Călin Georgescu: "La luptă, băieți!"

Citeşte şi: Elena Lasconi: Îmi depun candidatura săptămâna viitoare. Trebuie să continui lupta

Citeşte şi: Protestele din faţa sediului BEC au escaladat. Manifestanții au spart bucăți din pavele pentru a le arunca spre jandarmi

Citeşte şi: Călin Georgescu, după decizia BEC de a-i respinge candidatura la prezidenţiale: "Europa este acum o dictatură, România este sub tiranie!"

Citeşte şi: Elon Musk a reacţionat imediat la decizia BEC despre candidatura lui Călin Georgescu: "E o nebunie"

Citeşte şi: Călin Georgescu mai are două opţiuni după ce BEC i-a respins candidatura

UPDATE: BEC a respins candidatura lui Călin Georgescu la alegerile prezidenţiale din luna mai. Decizia oficială a fost publicată şi pe site-ul BEC.

Biroul Electoral Central a respins, duminică seară, trei din cele patru candidaturi depuse pentru alegerile prezidenţiale din luna mai. Potrivit unei informări oficiale a BEC, au fost respinse candidaturile lui Călin Georgescu, Ion Popa şi Maria Marcu, toţi trei independenţi. BEC a validat candidatura independentului Nicuşor Dan, actualul primar general al Capitalei.

Membrii BEC sunt în număr de 14, din care 5 judecători, 2 membri ai Autorității Electorale Permanente și 7 de la partide: PSD, PNL, UDMR, USR, AUR, POT și SOS. Dintre aceștia, reprezentanții POT, AUR, USR și SOS au votat pentru validarea candidaturii lui Georgescu. Restul au fost împotrivă.