Afacerea de succes pusă la cale de un bărbat din Iași. A investit în ea toți banii câștigați în 20 de ani de muncă în străinătate

A investit toţi banii strânşi în 20 de ani de muncă peste hotare în agricultură. Într-o afacere începută în România, dar tot departe de casă. Este povestea unui fermier din Iaşi care munceşte sute de hectare tocami  în Gorj. Din afacere, câştigă toată lumea. 

• Rezultate parţiale provizorii alegeri prezidenţiale 2024

De loc din Iaşi, Costel Hulei a ajuns în Gorj în urmă cu trei ani. Căuta terenuri lăsate nemuncite şi a găsit abia aici, la 600 de kilometri distanţă de casă. 

Costel Hulei, fermier: Umblând pe aici, prin zonă, am văzut terenurile care erau împădurite, cu mărăcini pe ele. Am zis să încercăm. La început, au fost mari probleme. Erau prea puţini care erau de acord să îmi dea terenuri în arendă. Eram de la Moldova, din Iaşi, şi nu eram de-al lor.

Din cele peste 600 de hectare arendate, 400 au fost cultivate

Dar a insistat şi a reuşit însă să convingă aproape o mie de oameni din comunele gorjene Băleşti şi Teleşti. Acum lucrează de zor să scoată terenurile din mărăcini. Banii pe care i-a strâns muncind prin ferme din străinătate 20 de ani i-a investit în utilaje care să-i facă munca mai uşoară. Din cele peste 600 de hectare arendate până acum, 400 au fost cultivate. Pentru fiecare hectar, proprietarii vor primi, în această toamnă, 600 de kilograme de cereale sau cartofi.

Constantin Lăzăroiu are 2.500 de metri pătraţi pe care nu i-a mai putut lucra de mai bine de patru ani. Ca să nu lase terenul pârloagă. Aşa că a preferat să-l dea în arendă. Acum a venit să-şi ia partea din recoltă. 

Reporter: Ce au zis că vă dau? Grâu, porumb?

Constantin Lăzăroiu: Nişte grâu.

Proprietar teren: 200 de kilograme pe nimic.

Reporter: Sunteţi mulţumit?

Proprietar teren: Foarte mulţumit!

Odinioară, lunca din Băleşti asigura legumele pentru două judeţe. 

Mădălin Ungureanu, primar Băleşti: Eram renumiţi cu produsele de zarzavaturi. Acum, cu părere de rău, mulţi s-au retras din lipsa sursei de irigare.

A fost şi motivul pentru care mulţi au abandonat terenurile mai ales că forarea unor puţuri de mare adâncime i-ar fi costat prea mult.