Alimentul de un miliard de lei. A înlocuit pâinea pe mesele românilor şi costă 7 lei kilogramul

Pâinea noastră cea de toate zilele devine bob cu bob ... orezul. Vânzările sunt pe val şi vor sparge un nou record: peste un miliard de lei în 2024. Consumul de pâine este în scădere în ultimii ani, aşa că alegerea multora este orezul, fie gătit, fie sub formă de rondele. Restaurantele asiatice, în plină expansiune la noi şi datorită importului de forţă de muncă, au crescut pofta pentru acest aliment.

• Roxana Mînzatu, desemnată vicepreşedintă a Comisiei Europene. Ce portofoliu a obţinut

Am dat grâul pe orez. În ultimii cinci ani, vânzările aproape s-au dublat. Orezul este nelipsit din sarmale, pilaf sau, pur şi simplu, este folosit ca garnitură. În ultimul timp, ţine şi de pâine pentru mulţi români pentru că e săţios şi mai sănătos. Pofta se vede şi în numărul restaurantelor unde orezul este principalul aliment. 

"În comparaţie cu acum opt ani de zile când foloseam 100-150 de kilograme pe lună, în momentul de faţă ajungem la o tonă de orez pe lună în toate locaţiile", spune Răzvan Dumitru, bucătar restaurant asiatic.

Românii par să descopere tot mai mult bucătăria asiatică, aşa că, în timp, pilaful românesc ar putea fi înlocuit cu diferite mâncăruri unde orezul este vedeta. Sendvişul din orez a înregistrat creşteri în România. La fel şi preparatele din sushi care au crescut cu 30% în ultimul an. La fel de căutate sunt şi tăiţeii din orez sau orezul prăjit. 

Cum asiaticii nu concep mâncarea fără orez, migraţia lor din ultimii ani a contribuit la consumul tot mai mare al acestei cereale în ţara noastră. 

"Avem foarte, foarte mulţi clienţi români. Mâncarea noastră este toată pe bază de orez: avem şi prăjituri din orez", spune Roxana, proprietar restaurant Sri-Lankez.  

În ciuda cererii mai mari, avem tot mai puţine culturi de orez

În ultimii cinci ani, suprafaţa cultivată la nivelul ţării a scăzut de trei ori. Au rămas mai puţin de 20 de orezării în judeţele Timiş, Bihor, Brăila, Ialomiţa, Dolj şi Olt. 

Ţara noastră produce doar 20 la sută din orezul pe care îl consumăm.

"Orezul este o cultură mai aparte, are nevoie de anumite amenajări, necesită o cantitate mare de apă într-un timp foarte scurt. Investiţia într-un hectar de orez diferă foarte mult de ceea ce înseamnă porumb, grâu, orz sau rapiţă la ceilalţi fermieri", spune Ionel Ariom, Pro Agro. 

În supermarketuri, preţul unui kilogram de orez porneşte de la 7 lei şi poate ajunge până la 11 lei. Potrivit statisticilor, un român mânâncă în fiecare an circa 4 kilograme de orez.