Brazilia şi Argentina vor o monedă comună "sur", adoptată de toată America Latină. Ar putea fi a doua cea mai mare uniune monetară după Zona Euro

Brazilia și Argentina vor prezenta un plan pentru o monedă comună. Şi alte națiuni din America Latină vor fi invitate să se alăture proiectului care ar putea crea a doua cea mai mare uniune monetară din lume, potrivit Financial Times. 

• Haos pe șosele, trafic paralizat și viscol în jumătate de ţară. Zona în care zăpada e de jumătate de metru. Ninsorile vor continua în 23 de judeţe

Brazilia și Argentina vor anunța săptămâna aceasta că încep pregătirile pentru o monedă comună. Acest plan ar putea crea al doilea cel mai mare bloc valutar din lume, potrivit sursei citate. Cele mai mari două economii din America de Sud vor discuta planul la un summit organizat la Buenos Aires săptămâna aceasta. 

Propunerea Braziliei este ca noua monedă comună să se numească "sur", adică "sud". Discuţiile se vor concentra la început asupra modului în care noua monedă ar putea stimula comerțul regional și ar putea reduce dependența de dolarul american, au declarat oficialii sud-americani pentru Financial Times. Iniţial ar circula în paralel cu monedele celor două state: realul brazilian și peso-ul argentinian.

Şi alte națiuni din America Latină vor putea adopta moneda comună

"Va fi o ... decizie de a începe studierea parametrilor necesari pentru o monedă comună, care include totul, de la aspecte fiscale la dimensiunea economiei și rolul băncilor centrale", a declarat ministrul argentinian al Economiei, Sergio Massa, pentru Financial Times. "Ar fi un studiu al mecanismelor de integrare comercială", a adăugat el. "Nu vreau să îmi creez așteptări false . . . este primul pas pe un drum lung pe care America Latină trebuie să-l parcurgă."

Inițial un proiect bilateral, inițiativa ar urma să includă şi alte ţări din America Latină. "Argentina și Brazilia invită şi restul regiunii", a spus ministrul argentinian. O uniune monetară care să includă toată America Latină ar reprezenta aproximativ 5% din PIB-ul global, estimează FT. Cea mai mare uniune monetară din lume, zona euro, cuprinde aproximativ 14% din PIB-ul global, măsurat în dolari.

Alte blocuri monetare includ francul CFA, folosit de mai multe țări africane și dolarul Est-Caraibian. Acestea reprezintă însă o parte mai mică a producției economice globale. Este posibil să dureze mai mulți ani până ca proiectul să devină realitate. Massa a remarcat că Europa a avut nevoie de 35 de ani pentru a crea moneda euro.

Monedă sud-americană comună pentru stimularea economiei şi reducerea dependenţei de dolar

Un anunț oficial este așteptat în timpul vizitei președintelui brazilian Luiz Inacio Lula da Silva în Argentina, prima călătorie în străinătate de la preluarea puterii la 1 ianuarie. Brazilia și Argentina au mai discutat despre o monedă comună în ultimii ani, dar discuțiile s-au lovit de opoziția Băncii Centrale a Braziliei, a spus un oficial apropiat discuțiilor. Acum că cele două țări sunt conduse de lideri de stânga, există un sprijin politic mai mare.

Un purtător de cuvânt al Ministerului brazilian de Finanțe a declarat că nu are informații despre un grup de lucru pentru o monedă comună. El a menționat că ministrul de Finanțe Fernando Haddad a fost coautor al unui articol în care propunea o monedă digitală comună sud-americană.

Comerțul între Brazilia și Argentina a înflorit anul trecut

Comerțul între Brazilia și Argentina a ajuns la 26,4 miliarde de dolari în primele 11 luni ale anului trecut, în creștere cu aproape 21% față de aceeași perioadă din 2021. Cele două națiuni sunt motorul blocului comercial regional Mercosur, care include Paraguay și Uruguay.

Avantajele unei noi monede comune ar fi mai evidente pentru Argentina, unde inflaţia anuală se apropie de 100% iar banca centrala printează bani pentru a finanţa cheltuielile. În primii trei ani de mandat ai președintelui Alberto Fernandez, cantitatea de bani pusă în circulație a crescut de patru ori, potrivit datelor băncii centrale, iar cea mai mare bancnotă peso valorează mai puțin de 3 dolari.

Cu toate acestea, ideea de a lega cea mai mare economie a Americii Latine de cea a vecinului constant volatil provoacă îngrijorare în Brazilia. Argentina a fost în mare parte izolată pe piețele internaționale după ce a intrat în incapacitate de plată în 2020 și încă datorează FMI peste 40 de miliarde de dolari într-un plan de salvare din 2018.

Nou val de lideri de stânga în America de Sud

Lula va participa marți în Argentina la un summit al Comunității Statelor Latino-Americane și Caraibe (CELAC), formată din 33 de țări, care va reuni noul val de lideri de stânga din regiune pentru prima dată de la alegerile de anul trecut care au dat startul unei schimbări de culoare politică.

Va participa şi președintele Columbiei Gustavo Petro, împreună cu chilianul Gabriel Boric și alte figuri mai controversate, cum ar fi președintele Venezuelei Nicolas Maduro și liderul cubanez Miguel Diaz-Canel. Președintele Mexicului Andres Manuel Lopez Obrador evită în general călătoriile în străinătate și nu este aşteptat să participe.

Ministrul argentinian de externe Santiago Cafiero a spus pentru Financial Times că regiunea trebuie să discute ce fel de dezvoltare economică își dorește într-un moment în care lumea cere alimente, petrol și minerale din America Latină. "Regiunea va furniza aceste lucruri într-un mod în care își transformă economia să fie numai un producător de materii prime sau le va furniza într-un mod în care creează dreptate socială prin adăugarea de valoare?", a spus el. "Mecanismele monetare și valutare sunt cruciale", a spus el. "În prezent există posibilități în America Latină, având în vedere economiile sale puternice, de a găsi instrumente care să înlocuiască dependența de dolar. Acesta va fi un pas foarte important înainte."

Manuel Canelas, fost ministru al guvernului bolivian, a declarat că CELAC, fondată în 2010 pentru a ajuta guvernele din America Latină și Caraibe să-şi coordoneze politica fără SUA sau Canada, a fost singurul organism de integrare panregională de acest fel care a supraviețuit în ultimul deceniu. Cu toate acestea, președinții de stânga din America Latină se confruntă acum cu condiții economice globale mai dificile, cu politici interne mai complicate, cu multe guverne de coaliție și cu mai puțin entuziasm din partea cetățenilor pentru integrarea regională. "Din acest motiv, toți pașii către integrare vor fi cu siguranță mai precauți . . . și va trebui să se concentreze direct pe obținerea de rezultate și să arate de ce sunt utile", a avertizat el.