Ce măsuri dure ar putea lua Guvernul, după ce Bruxelles a avertizat că economia nu arată bine, iar deficitul se adâncește dramatic

Avertisment de la Bruxelles pentru România. Prognoza de creștere economică a fost redusă la jumătate, iar deficitul se adâncește dramatic și va atinge 8% din PIB. Comisia Europeană spune că e nevoie de măsuri dure pentru a face ordine în buget. În timp ce politicienii neagă orice majorare de taxe, la Ministerul Finanțelor se lucrează intens la scenarii.

• EXCLUSIV. "Fetele i-au fost trimise special lui Van Damme". Actorul ar fi ştiut că minorele sunt traficate şi exploatate. Cum ar fi fost mascată afacerea

TVA ar putea crește de la 19 la 21%. Asta înseamnă 12 miliarde de lei în plus la buget anul viitor. O altă variantă luată în calcul este eliminarea cotelor reduse de TVA de 5 și 9% sau păstrarea cotei de 9% doar pentru o listă de alimente de bază.

Impozitul pe venit ar putea crește de la 10 la 16% sau ar putea fi implementată impozitarea progresivă pe salarii.

Modificări ar putea fi și pentru firme. Impozitul pe profit s-ar putea majora de la 16 la 18 sau chiar 21%, potrivit surselor Observator, iar impozitul pe dividende de la 8 la 10%.

Facilitățile fiscale din IT, construcții, agricultură și industria alimentară vor fi eliminate, iar pragul pentru microîntreprinderi ar putea scădea de la 500.000 la 88.500 euro.

Toate acestea sunt scenarii făcute de Ministerul Finanțelor, din care viitorul Guvern va alege anul viitor pentru a strânge peste 23 de miliarde în plus la buget.

În orice scenariu, un lucru e cert: vor crește taxele și impozitele. Comisia Europeană prognozează o creștere economică de doar 1,4% anul acesta, față de 3,3% cât prognoza în luna mai. Inflația rămâne peste 5% în 2024, iar deficitul ajunge la 8% până la finalul anului, și la 7,9% anul viitor dacă nu se iau măsuri. 

Comisia Europeană a înrăutățit semnificativ estimările de creștere economică în 2024 pentru România

Comisia Europeană a revizuit semnificativ în scădere estimarea de creștere a economiei României pentru 2024, de la 3,3% la 1,4%, anticipând totuși că avansul PIB se va îmbunătăți în următoarii doi ani. Deficitul bugetar este prognozat la 8% în acest an, acesta urmând să se mențină aproape de acest nivel și în următorii doi ani, în timp ce inflația va fi de peste 5%, potrivit prognozei economice a instituției, publicată vineri.

Potrivit Comisiei, creșterea economică este așteptată să rămână limitată la 1,4% în 2024, fiind afectată de cererea externă scăzută și de costurile ridicate ale energiei.

Totuși, experții Comisiei prevăd o accelerare a creșterii PIB-ului la 2,5% în 2025 și 2,9% în 2026, impulsionat de o redresare treptată a cererii externe, condiții financiare mai favorabile și investiții private în creștere.

România se confruntă cu o creștere a deficitului bugetar, prognozat să atingă 8% din PIB în 2024, față de 6,5% în 2023, din cauza cheltuielilor guvernamentale accelerate și a creșterilor mari ale salariilor din sectorul public, pensiilor și cheltuielilor sociale. Pentru 2025 și 2026 sunt estimate deficite bugetare de 7,9%.

Prognoza Comisiei Europene nu include niciun impact al potențialelor măsuri de reducere a deficitului bugetar ale guvernului asupra veniturilor sau cheltuielilor incluse în planul fiscal și structural pe termen mediu, pe care România l-a prezentat Comisiei la 25 octombrie.

Aceste măsuri nu sunt suficient specificate de către guvernul României în această etapă, a subliniat raportul Comisiei. Cu toate acestea, ele au potențialul de a reduce semnificativ deficitul public în raport cu această prognoză, dacă sunt concepute și implementate corespunzător în cadrul bugetului pentru 2025.

Inflație de 5.5% pentru 2024, care ar urma să scadă în următorii doi ani, consideră Comisia Europeană

Inflația, deși în scădere față de nivelurile ridicate din 2023 (de aproape 10%), va fi de 5,5% în 2024, din cauza presiunilor asupra prețurilor și a cererii interne robuste. Pentru anul viitor este așteptată o inflație de 3,9%, iar pentru 2026 de 3,6%.

Comisia a arătat că inflația va continua să încetinească până la sfârșitul lui 2026, fiind posibil să atingă ținta BNR de 2,5% ±1 punct procentual.

În același timp, deficitul de cont curent va crește la 8,3% din PIB în 2024, din cauza cererii interne puternice, cu perspective de reducere pe termen mediu printr-o consolidare a competitivității și reforme structurale (7,6% în 2025 și 6,9% în 2026).

În ciuda încetinirii economice, cererea de muncă rămâne puternică, iar rata șomajului va fi de 5,5% în 2024 și 2025 și  de 5,4% în 2026.

Cu toate acestea, datoria publică a României este așteptată să crească de la 48,9% din PIB în 2023 la aproape 60% până în 2026.