Ce se va întâmpla cu dobânzile la credite în 2023. Pericolul despre care avertizează Mugur Isărescu

Dobânzile rămân mari şi în 2023. Este mesajul celor de la Banca Naţională, care spun că abia de la anul am putea scăpa de presiunea ratelor pentru creditele în lei. Între timp, BNR se luptă să ajungem la o inflaţie de o cifră. Dacă preţurile alimentelor nu mai reprezintă o ameninţare,  pericolul pentru economie vine acum din costul tot mai mare al serviciilor. 

• Alternative de investiții mai bune decât imobiliarele, accesibile direct de pe telefon. Guda: "De ce să vă complicați?"

Românii care au credite în lei cu dobânzi variabile plătesc de doi ani rate tot mai mari. Dacă ROBOR la trei luni va stagna, spun analiştii, în cazul IRCC, indicele nou care influenţează împrumuturile luate în moneda naţională, mai e loc de creştere. Evoluţia dobânzilor este, însă, strâns legată de inflaţie. 

Dacă la finalul anului trecut inflaţia ajunsese la 16,4%, în mai anul acesta a coborât la 10,6%, iar în iunie la 10,3%. Economiştii băncii centrale estimau că va scădea mai accentuat pe parcursul anului, însă au revizuit actuala prognoză la 7,5%, pentru finalul lui 2023, şi la 4,4% pentru finalul anului 2024. 

De traictoria ei depind şi dobânzile. Guvernatorul exclude ca în acest an să asistăm la scăderea ratei de politică monetară sub 7%, asta înseamnă că nici cei care au credite în lei nu vor plăti rate mai mici prea curând. 

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR: Vom coborî dobânzile şi nu înainte de a discuta despre acest lucru. Noi nici nu discutăm despre coborârea dobânzilor, în măsura în care vedem că inflaţia vine, în mod clar în jos, sub rata de politică monetară. 

Reporter: Anul acesta exclus?

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR: Da. 

Există şi mici motive de optimism cu privire la dobânzile creditelor

Adrian Mitroi, analist economic: Mai mari nu vor fi. S-ar putea să fie un vârf de dobânzi, pentru că dacă inflaţia rămâne cu o singură cifră nu vor mai avea motive, cel puţin, să o crească - dobânda de politică monetară. 

Guvernatorul BNR spune că preţurile alimentelor de bază nu mai sunt o ameninţare pentru evoluţia economiei, însă avertizează că ne paşte alt pericol. 

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR: Este posibil ca, în perioada următoare, inflaţia mai ridicată din România să fie determinată, de acum înainte, parţial cel puţin, de sectorul serviciilor. 

Angajatorii vor fi nevoiți să dea salarii mai mari și, prin urmare, să ofere servicii mai scumpe

Pe scurt, angajatorii cu mulţi salariaţi, nevoiţi să crească lefurile, vor oferi şi servicii mai scumpe.

Adrian Mitroi, analist economic: Mai ales meseriile căutate, nu mai suntem o ţară a salariilor minime. Puterea de cumpărare, coşul tău zilnic scade, şi vei pune presiune pe angajator să îţi dea salarii mai mari. 

Guvernatorul nu le găseşte, însă, o scuză celor care ţin încă preţurile sus

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR: Lăcomia se aplică atâta vreme cât există cerere pe piaţă. Unii sunt lacomi şi vor să facă profit mai mare. 

România este pe locul 9 în Uniunea Europeană în topul inflaţiei.