INS anunţă cifre dezastruoase! Numărul şomerilor din România atinge nivelul maxim al ultimelor patru luni

Numărul şomerilor din România a înregistrat o creştere importantă în a şaptea lună a acestui an, cu 17.013 faţă de luna precedentă, până la 477.718, nivel maxim al ultimelor patru luni, chiar iar rata şomajului a crescut la 5,2%, arată datele revizuite semnificativde Institutul Naţional de Statistică (INS), publicate joi.

• Războiul hibrid al Kremlinului. Propaganda rusă a inundat Tiktok cu mesaje prin care îndeamnă românii la un război direct împotriva Europei

Numărul şomerilor din România a înregistrat o creştere importantă în a şaptea lună a acestui an, cu 17.013 faţă de luna precedentă, până la 477.718, nivel maxim al ultimelor patru luni, chiar iar rata şomajului a crescut la 5,2%, arată datele revizuite semnificativde Institutul Naţional de Statistică (INS), publicate joi.

Odată cu publicarea datelor pe lua iulie, INS a revizuit semnificativ datele privind numărul şomerilor din perioada aprilie-iunie.

Astfel, noile date arată că, în luna aprilie, în România s-a atins un număr minim-istoric de 445.320 şomeri, iar rata şomajului a fost de 4,8%, în condiţiile în care datele provizorii pe aprilie indicau 470.887 şomeri şi o rată a şomajului de 5,3%.

Un nivel atât de scăzut precum cel din aprilie al numărului de şomeri şi al ratei şomajului nu s-a înregistrat niciodată în România începând din 1994, de când se calculează şomajul după standardele BIM. 

Numărul de şomeri a coborât sub 480.000 încă din luna ianuarie 2017 şi s-a menţinut apoi sub acest prag. După nivelul minim din aprilie, numărul de şomeri a urcat la 475.731 în luna mai, a coborât la 460.605 în iunie, pentru a creşte din nou peste 477.000 în iulie, când s-a atins un nivel maxim al ultimelor patru luni şi al doilea cel mai înalt nivel din 2017.

Statisticile INS arată că numărul şomerilor a scăzut cu 47.373 în ultimul an, de la 524.991 în luna iulie 2016.

Şomajul este în continuare mult mai mare în rândul bărbaţilor, cu o rată de 6,2% în luna iulie, în timp ce, în rândul femeilor, şomajul este de doar 3,9%, mai arată datele oficiale.

De la începutul acestui an, şomajul a scăzut în ianuarie, aprilie şi iunie, dar a crescut în februarie, martie, mai şi iulie, evoluţie pusă de economişti în relaţie cu majorarea salariului minim pe economie de la 1 februarie, de la 1.250 lei până la 1.450 lei.

Patronatele şi unii economişti au avertizat că majorarea este prea rapidă şi i-ar putea afecta pe unii angajaţi fără calificare şi din zone sărace, care sunt plătiţi cu salariile cele mai mici. 

Însă pe de altă parte, efectul este limitat de criza de forţă de muncă din România, de care se plâng multe companii, mai ales în ceea ce priveşte angajaţii calificaţi. 

Potrivit datelor oficiale, şomajul a înregistrat o scădere acelerată în 2016, înregistrând scăderi în toate lunile, cu excepţia lunii decembrie. 

Scăderea şomajului din 2016 a fost generată în primul rând de creşterea rapidă a cererii de forţă de muncă, mai ales în zonele dezvoltate din  jurul marilor metropole.

Cu toate acestea, şefii de companii se plâng tot mai des de lipsa forţei de muncă calificate, care începe să limiteze dezvoltarea afacerilor din România. 

Datele oficiale arată că numărul de locuri de muncă vacante din economia românească, un indicator al deficitului de forţă de muncă la nivel naţional, a crescut în al doilea trimestru din acest an cu 12,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, la 64.125, în ciuda şomajului încă ridicat din unele regiuni. 

Autorităţile publică, constant, şi numărul de şomeri înregistraţi oficial în evidenţele oficiilor pentru forţa de muncă.

Datele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) arată că, la sfârşitul lunii iunie, 364.645 şomeri erau înregistraţi oficial, ceea ce corespunde unei rate a şomajului de doar 4,15%.

Judeţele Vaslui, cu 10,3%, Teleorman (9,8%) şi Galaţi (9,7%) au cele mai înalte niveluri ale şomajului din România, potrivit ANOFM.

Zonele cu şomaj ridicat sunt caracterizate cu calificarea slabă a forţei de muncă şi un grad scăzut de educaţie, precum şi de lipsa investiţiilor generatoare de locuri de muncă, spun experţii. 

Conform standardelor BIM, numărul de şomeri este calculat prin anchete în gospodării, care arată că numărul de şomeri este, în realitate, mai mare.

Datele privind şomajul pe baza metodologiei BIM sunt considerate ca fiind mai relevante de către specialişti, pentru că reflectă mai bine şomajul real la nivel naţional.