Consignațiile revin la modă și atrag clienții tineri

Consignaţiile revin la modă, iar cei care le trec pragul acum nu sunt nostalgicii, ci tinerii. În ultimii doi ani, s-au deschis zeci de astfel de magazine. În vitrinele lor găseşti de la încălţăminte şi parfumuri până la cărţi rare sau obiecte de artă, la preţuri accesibile.

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

Consignaţiile revin la modă, iar cei care le trec pragul acum nu sunt nostalgicii, ci tinerii. În ultimii doi ani, s-au deschis zeci de astfel de magazine. În vitrinele lor găseşti de la încălţăminte şi parfumuri până la cărţi rare sau obiecte de artă, la preţuri accesibile. Ca să ţină pasul cu tehnologia, patronii lor şi-au extins afacerile şi pe Internet.

Livia a scăpat de trei haine pe care nu le mai purta demult si are acum bani sa si cumpere altele. Vine săptămânal în consignaţia din centrul Capitalei pentru a aduce obiecte.

LIVIA, clientă: Ca orice femeie, am tendinţa de a cumpăra impulsiv. Şi atunci mă trezesc cu multe haine pe care nu le folosesc şi de care mă încurc în dressing şi atunci prefer să le aduc aici, ca să se bucure altcineva de ele şi cu banii pe care îi obţin îmi cumpăr altele.

Odată ajunse în rafturi, produsele se vând imediar. Clienţii sunt atraşi de calitate, dar şi de preţurile mici.

Într-un astfel de magazin, clienţii îşi pot aduce propriile produse pentru a le vinde. Pentru produsele vândute, comercianţii eliberează bonuri fiscale cu TVA de 19%.

În anii comunismului, consignaţiile au fost pentru români poarta către Occident. Doar aici se puteau găsi blugi, casetofoane, haine de blană sau rochii de ocazie, aduse de peste graniţe. O dată cu apariţia mallurilor consignaţiile s au închis.

ADELINA SERAFIM, reprezentant consignaţie: Predomină, în general, piesele de brand. Din luna august, până acum două săptămâni am rulat în jur de 7.000 de produse în acest magazin.

Produsele de marcă nu sunt primite în consignaţie dacă nu au factură. Pe baza codului inscripţionat pe produs, care trebuie să coincidă cu cel din factură, angajaţii magazinului verifică dacă produsul este original sau nu. Sunt atenţi şi la cusături, material, fermoare sau căptuşeală.

Afacerea s-a mutat şi pe reţelele de socializare unde grupuri de oameni îşi vând unii altora haine, încălţăminte şi chiar alimente. În acest moment, anunţurile de pe internet nu sunt verificate de nicio autoritate. Protecţia Consumatorului vrea să ţină fenomenul sub control, dar proiectul elaborat în acest sens e deocamdată în dezbatere publică.