Cum îşi apără veteranii pensiile militare, în medie de 3.500 de lei, pe care UE le consideră speciale. "Războiul e la uşa noastră"

Despre pensii, punct şi de la capăt. Comisia Europeană anunţă că România nu poate cheltui mai mult de 9,4% din PIB pentru pensii. Asta deşi, acum o lună, premierul Ciucă spunea că pragul va fi eliminat. Coaliţia însă nu dă înapoi. Negocierile continuă, iar politicienii promit că majorările de pensii anunţate de la 1 ianuarie nu se anulează.

• Alegeri prezidențiale 2024 LIVE TEXT. A început votul în diaspora. Primii români au votat în Noua Zeelandă

Comisia Europeană a dat peste cap toate promisiunile electorale ale PNL şi PSD pentru majorarea pensiilor de la 1 ianuarie. Dacă veniturile pensionarilor, majorate, depăşesc 9,4% din PIB, România pierde bani din PNRR. Comisia Europeană mai acceptă negocieri, până în 2026, pe marginea acestui prag. "Dacă nu eliminăm acest procent, această mărire pe care o vom face din ianuarie - și, repet, pensiile mici trebuie mărite cu mai mult de 15 % -, ar fi ultima mărire", susţine Marcel Ciolacu, preşedintele PSD.

Problema pragului de 9,4% din PIB pentru pensii

În urmă cu aproape o lună, premierul Ciucă anunţa triumfător la Bruxelles că a rezolvat problema şi că pragul de 9,4% din PIB pentru pensii va fi eliminat. "Am convenit că este posibilă înlocuirea acestui indicator cu un altul", declara Nicolae Ciucă, premierul României, pe 27 octombrie.

Guvernanţii dau asigurări că majorările promise vor ajunge anul viitor la pensionari, în ciuda procentului restrictiv. Probleme vor apărea anii următori, spun economiştii, care cred că pensiile nu ar trebui să depindă de un indicator variabil de la an la an, cum e PIB. Potrivit Ministerului Muncii, statul deja cheltuie acum cu pensiile 9,3%. USR are însă alte calcule: sub 9%. 

"Pe lângă cei 5 milioane de pensionari din prezent, se vor adăuga încă 1,6 milioane de oameni care vor ieşi la pensie în anii următori. Procentul va fi o problemă, pentru că noi nu vom reuşi din punct de vedere economic să evoluăm atât de bine, atât de performant, încât să continuăm să respectăm acel procent din PIB", a explicat Adrian Negrescu, analist economic.

Pensiile militare, considerate de UE pensii speciale

Nu este singura problemă legată de pensii pe care o are guvernul. Uniunea Europeană insistă că şi pensiile militarilor sunt pensii speciale. Acestea trebuie reformate până la sfârşitul anului. Coaliţia însă le apără şi vrea să facă ce zice Banca Mondială: să le păstreze în forma actuală, pentru a nu provoca un exod al ofițerilor. Pensia medie în cazul militarilor e de 3.500 de lei. "Războiul este la uşa noastră. Vă daţi seama. Mergi cu rezerva Armatei Române. Dacă nu aduci şi rezerva, şi activii, cu ce poţi să mergi?", se întreabă Marius Apostol, veteran al Armatei Române.

"Pensiile militare au fost modificate prin lege şi sunt pe bază de contributivitate", a precizat Nicolae Ciucă, premierul României. "Noi facem parte din NATO. Toată ţările membre NATO au pensii de serviciu la militari", mai spune Marcel Ciolacu, preşedintele PSD. 

Potrivit recomandărilor Băncii Mondiale, toate pensiile speciale, adică cele ale magistraţilor, diplomaţilor şi parlamentarilor, vor trebui calculate în funcţie de cât au contribuit, iar valoarea lunară nu trebuie să depăşească salariul. În plus, "specialii" ar trebui să iasă din activitate la fel ca angajații din sistemul public, la 65 de ani. Toate aceste măsuri sunt asumate de coaliţia de guvernare şi trebuie adoptate până la finalul anului.