Familia Crețu cultivă pepeni pe aproape 10 hectare. Cu cât vinde kilogramul de lubeniţă

E necaz mare printre fermierii din Banat. Producţia de pepene verde de la Gottlob este la aproape jumătate faţă alţi ani. Vremea extremă e de vină. 

• Jumătate de ţară, sub cod galben de vreme severă până sâmbătă seara. Rafalele de vânt depăşesc 50 km/oră

E înregistrată la OSIM şi creşte pe câmpurile din Gottlob. Pepenii din Timiș sunt mai dulci ca niciodată, se laudă fermierii. 

Formă, culoare, consistenţă şi gust. Anul acesta lubenita de Gottlob face performanta. Soarele dohoritor a dat dulceaţă maximă fructelor. E dovedit ştiinţific. 

"Anul acesta, datorită caniculei. Undeva la 13,5 spre 14, ceea ce înseamnă foarte de mult. La 100 de grame de lubeniţă, avem aproximativ 14 grame de zahăr natural", spune un producător.

Fermierii, însă, cu un ochi râd, cu unul plâng. Deşi pepenii sunt gustoşi, sunt mai puţini. 

Producţia e la jumătate față de anii trecuți

Familia Crețu cultivă lubeniță pe aproape 10 hectare. O parte din marfă se vinde pe câmp, restul ajunge în supermarketuri. 3 lei costă kilogramul de pepene verde, 4 - cel galben. 

"Din cauza variaţiilor de temperatură, ziua prea cald, seara prea rece, au început să vină nişte vânturi puternice, ploi şi ne-am trezit acum când am început să culegem că nu avem rod", spune Corneliu Crețu – producător.

Mulţi fermieri au renunțat să mai cultive pepeni. Suprafeţele s-au redus constant în ultimul deceniu. Acum mai sunt în jur de 20 de producători, care adună fructe de pe 100 de hectare. În 2013, terenul cultivat era de patru ori mai mare la Gottlob. Autorităţile se tem că nu o să aibă pepeni destui pentru festivalul lubeniţei din august, cel mai aşteptat eveniment din zonă. 

"Zâmbesc pentru că citisem de festivalul cireşelor fără cireşe din Bistrița. Sper să nu păţim la fel. Ne mândrim cu lubeniţa de Gottlob. Sper să nu rămânem doar cu brandul", spune Laurențiu Nastor – primar Gottlob.

Mulţi pepeni s-au stafidit din cauza secetei

Şi în Dolj, vremea extremă a dat peste cap producţia. Trei din zece pepeni s-au stafidit din lipsă acută de apă, estimează specialiştii. 

"De atâta caniculă, un soare foarte puternic, ni l-a ars", spune Moraru George, cultivator de pepeni.

"Ne trebuie unităţi de protecţie antigrindă care să îi protejeze şi să asigure ajungerea culturii la capăt. După e vorba de secetă, oamenii trebuie să se grupeze în jurul canalelor de irigaţie şi să cultive în jurul acestora pentru că pânza freatică şi apa potabilă sunt pe terminate", precizează Sorin Sandu, primarul comunei Călăraşi.

În utlimii şase ani, producţia de pepeni din România a scăzut de circa patru ori şi a ajuns la 136 de mii de tone, aproape la egalitate cu Ungaria.