Fermierul român care a investit milioane de euro într-o cultură abandonată de mulţi. S-a întors în ţară după ce a studiat-o timp de 18 ani, în Spania

Orezul românesc este tot mai greu de găsit. Micii fermieri români abandonează această cultură, din cauza secetei şi costurilor de irigare. Sunt însă şi câteva excepţii. Este cazul unui agricultor din Dolj, care a investit milioane de euro în această afacere, alături de investitori străini.

• Războiul hibrid al Kremlinului. Propaganda rusă a inundat Tiktok cu mesaje prin care îndeamnă românii la un război direct împotriva Europei

Ion Chindea s-a întors în țară, după 18 ani de muncă în Spania. A învățat acolo toate secretele culturii cu care ţara noastră făcea concurenţă, înainte de 89, celor mai mari producători din Europa. Acum, abia mai găseşti ici-colo câte o parcelă cultivată cu orez. 

Ion Chindea, producător: Era foarte complicat atunci când am venit. Erau foarte multe probleme, noi eram nerăbdători să muncim, pentru că am găsit totul un dezastru.

Fermierul a găsit locul ideal pe malul Jiului, în comuna Rojişte, în mijlocul unei arii naturale protejate. De apa care bălteşte se bucură şi mii de păsări care se hrănesc cu dăunătorii care ar putea ataca orezul.

Dacă nu ai o sursă de apă pe care să te poţi baza, nu te încurci. După ce e cultivat, orezul are nevoie de cantităţi uriaşe de apă. Iar cultura nu trebuie pierdută din ochi nicio clipă. 

Ion Chindea, producător: L-ai pierdut o oră din ochi, ai pierdut câteva hectare. Care sunt riscurile? În primul rând dăunătorii, care afectează în apă. Apa fiind foarte poluată trebuie foarte mult urmărită, avut grijă. Noi acum în perioada inundaţiilor care au fost în România, apa fiind foarte murdară încercăm să irigăm foarte puţin.

A investit milioane de euro în amenajarea terenului, în diguri şi utilaje.

240 de hectare de orez îngrijeşte fermierul.Un efort financiar pe care l-a susţinut printr-o asociere cu alţi 3 agricultori spanioli. Recolta se culege în octombrie, cel puţin 5 tone la fiecare hectar, însă cum preţul din ţară abia acoperă costurile de producţie, orezul ia calea exportului.  

Cristina Oprea, reporter Observator: Deși are un potențial uriaș, România produce prea puțin orez. Doar pe 6 mii de hectare mai găsim această cultură. Asta în timp ce, înainte de anii 90, cultivam orez pe o suprafață de 6 ori mai mare.

Potrivit statisticilor, un român mânâncă în fiecare an circa 4 kilograme de orez, ceea ce înseamnă că, în total, consumul populaţiei trece de 75 de mii de tone. Cu toate acestea, ţara noastră produce doar 20 la sută din orezul pe care îl consumăm.