Forțate de criza energetică, România și alte 9 țări din UE cer Comisiei ca energia nucleară să fie numită energie verde. Ce țări se opun

Un grup de zece țări UE, condus de Franța, a cerut Comisiei Europene să recunoască energia nucleară ca o sursă de energie verde, adică cu emisii reduse de carbon, care ar trebui să facă parte din perioada de 10 ani de tranziție a blocului către zero emisii. Luna trecută Rusia a confirmat că energia nucleară este verde, în timp ce UE a rămas nehotărâtă.

• China îi dă replica lui Trump. Anunţă tarife vamale de 34% la toate produsele americane începând cu 10 aprilie

Din cauza crizei energetice care a lovit Europa, mai multe susțin energia nucleară ca o „sursă cheie de energie accesibilă, stabilă și independentă”, care ar putea proteja consumatorii UE de „expunerea la volatilitatea prețurilor”. Scrisoarea, care a fost inițiată de Franța, a fost trimisă Comisiei Europene cu semnătura altor nouă țări ale UE:  Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Finlanda, Ungaria, Polonia, Slovacia, Slovenia și România.

Centralele nucleare generează peste 26% din energia electrică produsă în Uniunea Europeană. "Creșterea prețurilor la energie a arătat, de asemenea, cât de importantă este reducerea dependenței noastre energetice față de țările terțe cât mai repede posibil", se arată în scrisoare, potrivit Euronews.

Peste 90% din gazul natural al UE provine de la importatori străini, Rusia fiind principalul producător. Acesta este unul dintre principalii factori din spatele creșterii prețurilor la energie. "Tensiunile de aprovizionare vor fi din ce în ce mai frecvente și nu avem de ales decât să ne diversificăm oferta. Ar trebui să fim atenți să nu ne sporim dependența de importurile de energie din afara Europei".

Semnatarii îndeamnă Comisia să includă energia nucleară pe lista verde a UE, un ghid tehnic care ajută guvernele și investitorii să identifice ce proiecte respectă Acordul de la Paris și care dintre acestea încalcă obiectivele sale climatice.

Ce țări din UE se opun energiei nucleare

Sursele verzi de energie așa cum au fost definite de Bruxelles trebuie să aducă o „contribuție substanțială” la cel puțin un obiectiv de mediu al politicii climatice a UE, evitând în același timp un prejudiciu semnificativ pentru oricare dintre celelalte. Comisia a clasificat mai multe surse de energie ca fiind verzi cum ar fi energia solară, geotermala, hidrogenul, energia eoliană, hidroenergia și bioenergia. Dar Bruxelles-ul a evitat energia nucleară.

În ciuda urgenței problemei climatice, statele membre nu sunt încă în măsură să ajungă la un consens dacă energia nucleară constituie o sursă de energie verde sau poluantă. Comisia a amânat decizia crucială de a permite țărilor să încheie dezbaterea.

Pe de o parte, avem Germania, care intenționează să oprească toate reactoarele până în 2022. Berlinul conduce cauza anti-nucleară, împreună cu Austria, Danemarca, Luxemburg și Spania. „Ne îngrijorează faptul că includerea energiei nucleare pe lista verde i-ar afecta permanent integritatea, credibilitatea și, prin urmare, utilitatea”, anunțau ei în iulie.

Pe de altă parte, Franța, care obține peste 70% din energia electrică de la centralele nucleare, se luptă pentru a eticheta nucleara drept sustenabilă. Parisul are sprijinul mai multor state din Est, care au alocat deja milioane pentru proiecte nucleare. „În timp ce sursele regenerabile de energie joacă un rol cheie pentru tranziția noastră energetică, ele nu pot produce suficientă energie electrică cu emisii reduse de carbon pentru a satisface nevoile noastre”, se spune în scrisoarea care descrie energia nucleară ca fiind „sigură și inovatoare”.  Este un sector care poate susține un milion de locuri de muncă înalt calificate „în viitorul apropiat”.

Bruxelles-ul ar putea inclina pro-nuclear

Un raport al unității de cercetare a Comisiei publicat la începutul acestui an sugerează că Bruxelles-ul ar putea, în cele din urmă, să se alăture echipei pro-nucleare. Documentul afirmă că emisiile de gaze cu efect de seră provenite de la centralele nucleare sunt „comparabile” cu cele emise de hidroenergie și eoliană, o evaluare susținută de Agenția Internațională pentru Energie (AIE) și Departamentul de Energie al Statelor Unite.

Cu toate acestea, criticii susțin că deșeurile radioactive rezultate sunt dăunătoare sănătății umane și mediului. „Energia nucleară este incredibil de costisitoare, periculoasă și greu de construit”, susține Greenpeace. Opozanții sunt îngrijorați de accidente nucleare cu potențial dezastruoase, similare cu cele de la Cernobîl în 1986 sau Fukushima în 2011, care sunt încă adânc înrădăcinate în imaginația colectivă.

Comisia spune că o decizie privind energia nucleara este așteptată înainte de sfârșitul anului, deși, având în vedere dezacordurile profunde, s-ar putea extinde până în anul viitor. În ianuarie, Franța va prelua președinția rotativă a Consiliului, oferind Parisului o poziție privilegiată de a influența agenda de la Bruxelles.

Între timp, instituțiile UE au demarat negocierile cu privire la Fit For 55, un pachet legislativ masiv menit să reducă emisiile blocului cu cel puțin 55% înainte de sfârșitul deceniului. Fit For 55 este considerată una dintre cele mai ample și radicale propuneri din istoria UE. Împreună, cei zece semnatari ai scrisorii ar putea forma o majoritate în Consiliu, împiedicând colegii să atingă pragul necesar de 65% din populația totală a UE.