Ideea inedită cu care un oltean a dat lovitura în România. Afară deja este o practică veche: "E o producţie de viitor"

După legume, a venit vremea viţei să dea rod la adăpostul solariilor. Un oltean este cel care şi-a luat inima în dinţi şi a pus în practică tehnologia care se foloseşte deja cu succes de ani buni peste hotare. A cules deja prima recoltă şi a ieşit cu ea în pieţe. Oamenilor le vine greu să creadă că nu sunt din import şi că pot mânca mai devreme struguri din producţie locală.

• Alternative de investiții mai bune decât imobiliarele, accesibile direct de pe telefon. Guda: "De ce să vă complicați?"

Pe Ion Păunel l-am găsit în vie. Peisajul nu e unul obişnuit, viţa sa nu creşte sub cerul liber, ci în solariile de legume. Producătorul culege strugurii care au dat în pârg în ultimele zile şi e tare mândru de rodul muncii sale.

Ideea inedită cu care un oltean a dat lovitura în România

Ion Păunel - producător: Noi suntem legumicultori din tată-n fiu, dar acest tip de cultură de viţă de vie în spaţiu protejat mă va determina în timp să renunţ la o parte dintre legumele pe care le cultivam. Ea va fi cultura predominantă.

Strugurii sunt dulci, zemoşi şi aromaţi, iar viticultorul are încredere că vânzarea va merge bine. În piaţă însă, provocarea este să îi convingă pe clienţi că nu face bişniţă cu fructe aduse din import.

Ion Păunel - producator: O parte din consumatori chiar mi-au spus domne, păi cum să cumpărăm struguri de import când au apărut cei româneşti? Păi eu sunt cel care produce strugurii româneşti.

Deşi prea puţin cunoscută la noi, cultura de viţă de vie în spaţii protejate este predominantă în unele regiuni din Spania, de pildă. Iar în Republica Moldova tot mai mulţi viticultori au trecut la această metodă. Nu este greu de pus în practică, dar nici nu poţi schimba foaia peste noapte. Producătorul oltean şi-a luat alături un specialist care să îl îndrume. După 30 de ani de muncă în vii şi livezi, Toma Solomon, acum pensionar, şi-a regăsit motivaţia de a petrece ore în şir în câmp. După ce a studiat tehnologia şi cultura, a ajuns la o concluzie clară:

Toma Solomon - tehnician viticol: E o producţie de viitor. Şi nu va ţine 50 de ani această vie. Poate să ţină şi o sută de ani.

Viţa crescută în solarii intră în ciclu de producţie mai devreme decât cea din câmp. Are nevoie de mai puţine tratamente fito sanitare şi e ferită de dăunători. Fructele se coc cu 40, 45 de zile mai devreme, spune inginerul. Iar producţia depăşeşte orice aşteptare.

Cristina Oprea - reporter Observator: Nu numai faptul că se coc mult mai devreme faţă de strugurii crescuţi în mod tradiţional reprezintă un avantaj al acestei culturi. Dar şi greutatea la care pot ajunge este impresionantă. Iată: un singur ciorchine poate avea un kilogram 800 de grame.

Iar când întreaga comună face legumicultură, să fii singurul producător de struguri în solarii e un alt atu, mai spune bărbatul. Dar în timp ce unii consăteni privesc cu admiraţie ideea sa, alţii nici nu vor să audă de viţă de vie cultivată în solar.

Femei-reporter: Nu, nu!

- De ce?

- Păi asta este. Fiindcă aşa ceva nici nu îmi trece prin cap.

- Am auzit. Cred că e o idee bună, că în alte ţări deja se foloseşte metoda.

Prin tehnologia spaţiilor protejate se produc între 80 şi 120 de tone de struguri pe hectar. Iar de pe o cultură tradiţională se pot recolta între 25 şi 40 de tone la hectar.