Importul anumitor produse în UE, interzis dacă acestea provin de pe terenuri defrişate. Noua lege adoptată de PE

Importul anumitor tipuri de produse va fi interzis în Uniunea Europeană dacă acestea provin de pe terenuri defrişate, potrivit unui text de lege votat cu o foarte largă majoritate miercuri în Parlamentul European, informează AFP şi un comunicat de presă al instituţiei. Reglementarea are drept obiectiv lupta împotriva schimbării climatice şi protejarea biodiversităţii.

• Cum şi-a falsificat un senator POT CV-ul: Paul Pintea are doar 10 clase, calificarea zidar și studii la "academia matrimonială"

Noua lege a fost adoptată cu 552 voturi pentru, 44 împotrivă şi 43 abţineri. Reglementarea are drept obiectiv lupta împotriva schimbării climatice şi protejarea biodiversităţii. Importarea în UE a unor produse derivate din vite, cacao, cafea, ulei de palmier, soia, lemn, cauciuc, cărbune din lemn şi hârtie imprimată va fi interzisă dacă aceste produse provin de pe terenuri defrişate.

Ce presupune noua lege adoptată de PE

Nu se vor interzice importurile din anumite ţări sau de anumite mărfuri, dar companiile vor putea vinde produse în Uniune doar dacă furnizorul lor a emis o aşa numită "declaraţie de diligenţă" care să ateste că produsul nu provine de pe terenuri defrişate şi nu a condus la degradarea pădurilor, inclusiv a pădurilor primare de neînlocuit, după 31 decembrie 2020, precizează comunicatul de presă, potrivit Agerpres.

Parlamentul European solicită şi ca aceste companii să fie obligate să verifice dacă produsele respective respectă legislaţia aplicabilă în ţara de producţie, inclusiv legislaţia privind drepturile omului, şi că au fost respectate drepturile popoarelor indigene afectate. Parlamentul a reuşit inclusiv să extindă definiţia conceptului de "degradare a pădurilor", care include conversia pădurilor primare sau a pădurilor regenerabile natural în păduri de plantaţie sau în alte suprafeţe împădurite.

Aflată la originea a 16% din defrişarea mondială prin intermediul importurilor sale (majoritatea de soia şi de ulei de palmier, conform cifrelor din 2017), UE este al doilea distrugător forestier după China, potrivit Fondului Mondial pentru Natură (WWF), precizează AFP.

Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) estimează că 420 de milioane de hectare de pădure, o suprafaţă mai întinsă decât UE, au fost convertite din păduri în terenuri agricole între 1990 şi 2020. Consumul UE reprezintă aproximativ 10% din defrişările globale, iar uleiul de palmier şi soia reprezintă mai mult de două treimi din total.

"Prima lege din lume ce va pune capăt defrişării importate"

Aceasta este "prima lege din lume ce va pune capăt defrişării importate", a salutat eurodeputatul Pascal Canfin (Renew), în timpul unor dezbateri care au avut loc luni seara în Parlamentul European.

"Toate sondajele de opinie arată că europenii nu vor să contribuie la defrişare, însă ei nu aveau posibilitatea de a şti, atunci când beau o ceaşcă de cafea dimineaţa sau o ceaşcă de ciocolată că, de fapt, ei sunt complici ai defrişării importate", a spus eurodeputatul.

Greenpeace a nuanţat anvergura textului legislativ, apreciind că acesta este "doar un prim pas". Pentru organizaţia nonguvernamentală, această reglementare prezintă "breşe", de exemplu prin excluderea unor ecosisteme precum savana şi omiţând să vizeze băncile europene care finanţează proiecte distrugătoare de păduri.

Eurodeputata Marie Toussaint (Verzi) a estimat luni în Parlamentul European că noua lege este un "imens pas înainte pentru pădurile lumii, climă, biodiversitate, dar şi pentru drepturile omului şi reglementarea unei economii devenită nebunească".

Totodată, ea a apreciat drept "indispensabil ca acest text să fie extins, pentru a avea un impact asupra ecosistemele fragile cum sunt mangrovele, a include alte produse precum porumbul sau a integra actorii care finanţează numeroase proiecte ce duc la defrişare".

În timpul dezbaterilor, raportorul Christophe Hansen (PPE, dreapta), a recunoscut că textul "nu este perfect", explicând că acesta este motivul pentru care sunt prevăzute trei revizuiri: după un an, doi ani şi cinci ani. "Perfecţiunea este lăsată pentru mai târziu", a spus el.

Operatorii vor fi verificaţi într-o proporţie care depinde de nivelul de risc al ţării

Comisia Europeană va clasifica ţările sau regiuni ale acestor ţări în funcţie de criteriile de risc (scăzut, standard sau ridicat), pe baza unei evaluări obiective şi transparente, în termen de 18 luni de la intrarea în vigoare a regulamentului. Produsele care provin din ţări cu risc scăzut vor beneficia de o procedură simplificată în materie de diligenţă. Operatorii vor fi verificaţi într-o proporţie care depinde de nivelul de risc al ţării: 9% pentru ţările cu risc ridicat, 3% pentru cele cu risc standard şi 1% pentru cele cu risc scăzut.

Autorităţile competente ale Uniunii vor avea acces la informaţii relevante furnizate de companii, cum ar fi coordonate de geolocaţie, şi vor face verificări cu ajutorul instrumentelor de monitorizare prin satelit şi al analizelor de ADN pentru a verifica de unde provin produsele.

Penalizările pentru nerespectarea normelor vor fi proporţionale şi disuasive, iar amenda maximă va trebui să fie de cel puţin 4% din cifra de afaceri anuală realizată în Uniunea Europeană de operatorul sau comerciantul care încalcă normele.

Textul trebuie să fie acum aprobat oficial de către Consiliul UE. El va fi apoi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene şi va intra în vigoare după alte 20 de zile. În octombrie 2020, PE şi-a invocat prerogativa menţionată în tratat pentru a cere Comisiei să propună un act legislativ care să oprească defrişările provocate de Uniunea Europeană la nivel mondial. Pe 6 decembrie 2022, Parlamentul a încheiat un acord cu ţările Uniunii pe marginea noului act legislativ.