Antena Meniu Search
x

Reportaj NYT în pădurile din România: Europa își taie pădurile seculare pentru fabricarea peleţilor, consideraţi energie verde

Europa își sacrifică pădurile seculare pentru energie titrează The New York Times. Publicaţia americană a făcut un amplu reportaj în România, într-una dintre cele mai vechi păduri din Europa, arătând cum guvernele europene pariază miliarde pe arderea lemnului pentru "energie verde".  Jurnaliştii americani acuză că pentru fabricarea peleţilor, puternic subvenţionată în UE, sunt tăiaţi copaci întregi. Peleţii care ajung la export, mai ales în Italia, ar trebui fabricaţi din deşeuri forestiere, precum rumeguşul, fiind consideraţi sursă de energie regenerabilă.

Redactia Observator
de Redactia Observator

la 08.09.2022, 13:35

Reportaj NYT în pădurile din România: Europa își sacrifică pădurile seculare pentru energie
Reportaj NYT în pădurile din România: Europa își sacrifică pădurile seculare pentru energie - The New York Times

Arderea lemnului nu trebuie să ajungă piatra de temelie a strategiei de energie verde a Uniunii Europene. Când UE a început să subvenționeze arderea lemnului în urmă cu peste un deceniu, decizia a fost considerată o metodă rapidă de a susţine combustibilul regenerabil și a determina gospodăriile să facă trecerea de la cărbune și gaz.

Rumeguşul şi peleții au fost văzute ca o modalitate de a transforma deșeurile forestiere în energie verde. Subvențiile au dat naștere unei piețe în plină expansiune care a ajuns la punctul în care lemnul este acum cea mai mare sursă de energie regenerabilă din Europa, cu mult înaintea energiei eoliene și solare.

Un reporter al The New York Times și un fotograf au petrecut patru zile în drumeții prin pădurile României, care reprezintă două treimi din pădurile virgine ale Uniunii Europene. Aici, au documentat tăierile și au urmărit camioanele încărcate cu lemn din pădurile sensibile din punct de vedere ecologic.

Deși exploatarea forestieră nu este interzisă în pădurile protejate din Europa, guvernele sunt obligate să efectueze evaluări de mediu pentru a se asigura că terenul este conservat. Dar experții spun că astfel de evaluări sunt rare. Anul trecut, Curtea de Conturi Europeană a tras un semnal de alarmă cu privire la aceste păduri presupus protejate, găsind multe dintre ele în "stare de conservare proastă sau foarte proastă".  Jurnaliştii The  New York Times au străbătut de 2 km în zona Muntelui Ceahlău (Cheile Bicazului) prin una dintre ultimele păduri bătrâne din Europa, unde cândva erau copaci vechi de 200 de ani.

Pe acelaşi subiect

La poalele muntelui, buștenii erau încărcați într-un camion cu al firmei Ameco, unul dintre cei mai mari producători de peleți din România. "Producția de peleți oferă posibilitatea de a folosi deșeurile din agricultură și silvicultură”, spune compania pe site-ul său. Sacii de peleți sunt etichetați ca provenind exclusiv din rumeguș și așchii de lemn. Jurnaştii The Times susţin că au văzut cum copaci din pădurile protejate ale României au alimentat gaterele firmei Ameco.

Compania susţine că peleţii nu emit gaze cu efect de seră atunci când sunt arşi. Oamenii de știință au calculat că arderea lemnului eliberează de fapt mai multe gaze cu efect de seră decât arderea gazelor, petrolului sau chiar cărbunelui. Ameco a refuzat să acorde un interviu celor de la NYT. Într-un email, un manager a negat că compania ar fi exploatat lemn din pădurile sensibile din punct de vedere ecologic.  Când jurnaliştii au transmis că au văzut șase camioane încărcate cu lemne şi că datele de transport ale Ameco confirmă alte sute, un al doilea reprezentant al companiei a răspuns că toate transporturile sunt legale.

Potrivit datelor Agenției de Investigații de Mediu, majoritatea fabricilor mari de peleți din România au primit bușteni întregi din păduri protejate. Grupul a calculat că aproximativ o treime din transporturile de lemn către aceste fabrici au provenit din zone protejate. Dan-Catalin Turiga, un inginer silvic care i-a însoțit reporterii NTY şi care este membru al ONG-ului Agent Green a explicat că tăierea acestor copaci bătrâni distruge ecosisteme care s-au format în secole iar plantarea de noi copaci nu va restabili biodiversitatea care a existat. Agenția de Investigații de Mediu a urmărit buștenii din aceste păduri la 10 fabrici de peleți și trei centrale electrice din România, Bulgaria, Slovacia și Polonia.

Săptămâna viitoare, Parlamentul European urmează să voteze un proiect de lege care ar elimina majoritatea subvențiilor din industrie și ar interzice țărilor să ardă copaci întregi pentru a-și îndeplini obiectivele de energie curată. Doar energia din deșeurile lemnoase, cum ar fi rumegușul, ar fi calificată drept regenerabilă și, astfel, ar fi eligibilă pentru subvenții. Bioenergy Europe, o asociație comercială, susţine că astfel de probleme sunt rare. Când este recoltat corect, lemnul rămâne important într-un moment în care Europa este disperată să găsească surse interne de energie regenerabilă.

Asociația se opune reducerii subvențiilor sau schimbării modului în care este definită energia curată. Dacă Uniunea Europeană nu mai consideră că energia din lemn ars este neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon, multe țări nu ar mai putea să atingă obiectivele de energie regenerabilă.

Acest lucru ar avea consecințe majore pentru țări precum Italia, cel mai mare consumator de peleţi de pe continent. Mai mult de o treime din energia sa regenerabilă provine din arderea materialului vegetal. De ani de zile, guvernul italian oferă deduceri fiscale pentru a încuraja cumpărarea de sobe pe peleți. Scutiri fiscale similare sunt în vigoare în alte țări, împreună cu stimulente financiare pentru producătorii de lemn. Aceste stimulente ar ajunge ilegale dacă noua propunere va intra în vigoare.

Chiar dacă Parlamentul European aprobă o schimbare, detaliile trebuie elaborate în cadrul negocierilor cu guvernele din statele membre. Germania, Țărilor de Jos, Belgia și Luxemburg au semnalat că sprijină încetarea subvențiilor. Alte țări au tăcut.  Grupurile ecologiste sunt optimiste, dar chiar și cei mai aprigi susținători ai schimbării recunosc că criza energetică cauzată de Rusia au făcut lucririle dificile. Prețurile gazelor naturale au crescut de zece ori în ultimul an, iar mulți europeni se tem că nu își pot permite să-și încălzească casele în această iarnă. "Avem nevoie de mai multă energie regenerabilă internă și de autosuficiență, nu mai puțină. Voi promova pe deplin energia forestieră”, a scris pe Twitter în mai Antti Kurvinen, ministrul finlandez al agriculturii și pădurilor.

Ți-a plăcut acest articol?

Like | 1 vot
Întrebarea zilei

Credeţi că femeile din România ar trebui să primească mai mulţi bani decât bărbaţii?

Observator » Evenimente » Reportaj NYT în pădurile din România: Europa își taie pădurile seculare pentru fabricarea peleţilor, consideraţi energie verde