Inflaţia îi face pe români mai cumpătaţi. Cererea pentru creditele de consum şi imobiliare s-a temperat

Sistemul bancar este bine capitalizat, cu un nivel scăzut de credite neperformante, mai matur şi mai responsabil, şi intră în această nouă criză dintr-o poziţie solidă, chiar dacă creditarea încetineşte, în urma creşterii dobân­zilor, după explozia inflaţiei. Aceasta a fost una dintre con­cluziile bancherilor prezenţi la ZF Bankers Summit, ziua 1.

• Focul Sfânt a luminat România în noaptea Învierii. Credincioșii au fost copleșiți de emoții şi plini de speranță

''Situaţia siste­mului bancar din România este foarte bună. Vor­bim de un sistem bancar cu lichidităţi dispo­nibile într-o foarte mare mă­sură, cu solvabilitate peste media UE. Sistemul bancar joacă în continuare un rol foarte activ în economia reală alături de ceea ce înseamnă politici guvernamen­tale şi politica monetară a BNR tocmai pentru că înţelegem contextul în care ne aflăm, evident că vrem să sprijinim şi suntem parte a soluţiilor pentru a crea un climat stabil'', susţine Bogdan Neacşu, preşedintele ARB şi preşedinte al CEC Bank. Creditele s-au scumpit odată cu creşterea inflaţiei şi există aşteptarea ca dobânzile să continue să crească.

O lichiditate mai mică la lei, pentru a tempera inflaţia

În ultimii ani, băncile au fost mult mai precaute privind activitatea de creditare, rata NPL fiind mică, iar deocamdată nu ne confruntăm cu un default accelerat, a explicat şeful ARB. Iar în perspectivă prudenţa ar trebui să caracterizeze atât băncile, cât şi clienţii. La nivel internaţional există discuţii despre recesiune şi chiar stagflaţie, dar unii bancherii speră totuşi la un scenariu de tip soft landing.

Deşi părerile bancherilor sunt nuanaţate în ceea ce priveşte efectele pe care le resimt instituţiile de credit pe care le conduc, contextul actual aşază câteva idei care rămân valabile pentru perioada următoare.

Apetitul pentru creditele din zona de retail încetineşte, creşterea dobânzilor creând un impact negativ, în timp ce se observă o lichiditate mai strânsă la lei, în mod voit pentru a tempera inflaţia. Pe segmentul corporate, în prima parte a anului finanţarea companiilor a mers foarte bine, dar pentru a doua parte a anului bancherii se aşteaptă la o încetinire.

Legat de nivelul la care ar putea urca dobânzile, nimeni nu este încă pregătit să facă previziuni, având în vedere incertitudinile din prezent. Cert este că ROBOR urcă şi încă nu se ştie când va începe să crească şi cursul de schimb leu/euro, care a fost ţinut până acum stabil de BNR.

Pe partea de economisire, instituţiile de credit au început în cele din urmă să crească şi dobânzile la depozite pe fondul inflaţiei. Şi multe speranţe, inclusiv ale bancherilor, au început să fie legate de finanţările legate de Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Digitalizarea proceselor bancare rămâne o normalitate, dar zona corpo­rate rămâne în urma retailului.