Investiția de peste 7 miliarde de dolari anunțată în România. Proiectul, realizat de companii din SUA, Canada și Italia

Reactoarele 3 şi 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă ar putea fi gata în următorii 20 de ani. Statul român a bătut palma cu un consorţiu internaţional care îşi asumă finalizarea celor două unităţi lăsate în conservare de mai bine de trei decenii. Investiţia ar putea depăşi şapte miliarde de dolari, potrivit ultimelor estimări, dar va avea ca efect facturi mai mici, promite ministrul Energiei. 

• Călin Georgescu a spus ce va face cu scutul de la Deveselu, dacă va ajunge președintele României: "Totul va fi legal, precis și constituțional"

Două companii din Statele Unite, una din Cananda şi una din Italia şi-au asumat punerea în funcţiune a celor două reactoare. Înţelegerea vine la pachet cu împrumuturi deja angajate de băncile de investiţii din aceste ţări - aproximativ 6 miliarde de euro. 

"Orice investiţie nouă este o veste bună pentru români, pentru că ea se va vedea în facturi. Facturi mai mici, energie mai sigură şi în cazul programului nuclear, energie curată", a declarat Sebastian Burduja, ministrul Energiei.

În prezent, unităţile unu şi doi produc aproape 20% din necesarul de energie al ţării. Cu unităţile trei şi patru în funcţiune, energia produsă se va dubla.

"Noi, în momentul de faţă, vindem în piaţa românească. Planul nostru este să încercăm să aducem 2.000 de megawatti în sistem până în 2032 şi, bineînţeles, să sprijinim ţările din jur care ar avea nevoie de electricitate", a declarat Cosmin Ghiţă, director Nuclearelectrica.

O provocare uriaşă va fi identificarea specialiştilor care să pună în funcţiune noile reactoare

Expertiza celor care au construit Unităţile unu şi doi nu mai există decât pe hârtie. Vechii specialişti fie au plecat în străinătate, fie s-au pensionat. 

"Sunt şi avansări în tehnologia de construcţii. Totodată lucrurile se compară şi cu ofertele care au fost primite. Se estimează că unitatea trei va fi pusă în funcţiune la începutul anilor 2030", a declarat Cosmin Ghiţă, director Nuclearelectrica.

O altă provocare este depozitarea deşeurilor nucleare. În prezent, cele două reactoare care funcţionează la Cernavodă produc anual circa 100 de metri cubi de combustibil ars cu nivel mic şi mediu de radioactivitate. Cantitatea ar urma să se dubleze când intră în funcțiune reactoarele 3 și 4.

Pe amplasamentul Cernavoda există, din 2003, un depozit de combustibil nuclear ars în care sunt stocate deşeuri nucleare de activitate mică şi medie. Acolo este depozitat combustibilul uzat, de la reactoarele funcţionale, pe o perioadă de 50 ani. Pentru Unităţie 3 şi 4 va fi necesară extinderea acestui depozit. Iar Unitatea 5 ar putea fi folosită ca depozit permanent pentru deşeurile nucleare de activitate înaltă, adică cele mai periculoase.

Pentru deşeurile cu radioactivitate scăzută, există planuri pentru construirea unui depozit pe 42 de hectare în comuna constănţeană Saligny. Prima etapă ar trebuie să fie gata până în 2028. Costul estimat este de 75 de milioane de euro.

Construcţia Centralei de la Cernavodă a început în 1980

Trebuia să aibă cinci reactoare, iar primul să fie pornit în 1986. Dar accidentul nuclear de la Cernobîl, din acelaşi an, a amânat proiectul. Abia în 1996 a fost dată în funcţiune prima unitate, iar cea de-a doua în 2007.

În acelaşi an, un consorţiu format din 6 giganti, printre care CEZ şi ENEL, se angaja să investească în unitățile 3 şi 4. Dar criza economică i-a făcut să se retragă rând pe rând.

Au urmat negocierile cu chinezii, care în 2015 şi-au asumat o investiţie de 6,5 miliarde de euro în cele două reactoare. Proiectul a trenat, însă, iar acordul a fost anulat în 2020.

Semnarea acordului cu noul consorţiu va avea loc luna viitoare, la summitul dedicat schimbărilor climatice de la Baku, din Azerbaidjan.