Doar 5% din legumele și fructele românești provin din semințe de soiuri autohtone

Mâncăm legume "româneşti", dar din soiuri de import. Numai 5% dintre seminţele de legume şi fructe cultivate sunt autohtone. Restul vin din Grecia, Bulgaria, Turcia, Olanda sau Israel.

• Războiul hibrid al Kremlinului. Propaganda rusă a inundat Tiktok cu mesaje prin care îndeamnă românii la un război direct împotriva Europei

Mâncăm legume "româneşti", dar din soiuri de import. Numai 5% dintre seminţele de legume şi fructe cultivate sunt autohtone. Restul vin din Grecia, Bulgaria, Turcia, Olanda sau Israel.

De zeci de ani, Maria Antonescu păstrează preţioasele seminţe româneşti - pe care nu le mai găseşte nicăieri în magazine. 

MARIA ANTONESCU, agricultor:

Astea îşi lasă zeamă, au alt gust. Alea-s tari, parcă e lemn când le tai. Astea când le pui în farfurie, simţi că mănânci salată.

Soiurile de import nu doar că n-au gust, dar sunt şi scumpe. O singură sămânţă de roşie din Israel, spre exemplu, costă nu mai puţin de doi lei! 

Legumele străine ustură şi la buzunar, spun agricultorii.

MARIA ANTONESCU, agricultor:

Nu sunt nici gustoase şi sunt mai scumpe, dar de unde să luăm româneşti? Asta e problema.

În comuna Vidra, care este principalul furnizor de legume al Capitalei, numai pământul a mai rămas românesc. Majoritatea seminţelor sunt aduse de la străini. Spre exemplu, dovleceii sunt din Olanda, iar vinetele, din Bulgaria.

Din aceste două ţări, dar şi din Grecia, Turcia sau Israel vin cele mai multe seminţe de legume şi fructe cultivate pe pământ românesc. Inclusiv o parte dintre pepenii plantaţi la Dăbuleni provin tot de la străini.

În total, spun cercetătorii, numai 5% dintre seminţe sunt pur româneşti! Există şi o explicaţie. 

FLOAREA BURNICHI, cercetător Staţiunea pentru Legumicultură Buzău:

De ce preferă producătorii legumele din străinătate? Sunt foarte ferme, producţii crescute, reacţionează foarte bine la tehnologii, la fertilizare. Ele rezistă foarte bine, putând fi comercializate o perioadă mai lungă. 

În căutarea gustului pierdut, specialiştii de la Staţiunea de Cercetare pentru Legumicultură din Buzău încearcă, acum, să mărească producţia de seminţe româneşti. 

FLOAREA BURNICHI, cercetător Staţiunea pentru Legumicultură Buzău:

De ce să nu dăm copiilor produse naturale şi sănătoase, de ce să nu asimileze zahărul din aceste legume şi fructe, de ce să utilizăm zahărul rafinat şi produse care în timp duc la ruinarea sănătăţii noastre?

Cercetătorii speră să ajungă de la 18.000 la 63.000 de kilograme de seminţe autohtone.