Lovitură pentru Rusia lui Putin. Are un deficit bugetar record. Pierde 160 de milioane de euro pe zi doar din plafonarea preţului la petrol

Deficitul bugetar al Rusiei a crescut la un nivel record în decembrie, în condițiile în care veniturile au scăzut din cauza plafonului de preţ impus de Occident exporturilor de petrol și a exploziei cheltuielilor de război.

• Burduja şi-a depus candidatura şi l-a comparat pe Nicuşor Dan cu un instalator: "Cine a lucrat aici?" Firea şi Piedone, replici acide de la distanţă

Decalajul fiscal a atins un record de 3.900 miliarde de ruble (56 de miliarde de dolari) luna trecută, conform calculelor Bloomberg bazate pe datele preliminare publicate marți de guvernul rus. Acest lucru a adus deficitul pe întregul an la aproximativ 3300 miliarde de ruble (47 de miliarde de dolari), inversând un excedent în restul celor 11 luni ale anului. În septembrie, preşedintele Vladimir Putin previziona un surplus de aproape 500 de miliarde de ruble.

Potrivit The New York Times, acesta este al doilea cel mai mare deficit de la destrămarea URSS. Înainte ca Rusia să invadeze Ucraina pe 24 februarie 2022, autorităţile de la Moscova aveau ca obiectiv obţinerea unui excedent bugetar de 1% din PIB în 2022.

Ministrul de Finanțe Anton Siluanov a confirmat ulterior la o ședință de guvern datele pentru întregul an, despre care el a spus că se ridică la 2,3% din produsul intern brut. "Acești indicatori nu sunt răi", a spus premierul Mihail Mișustin după raportul scurt prezentat de Siluanov. Niciun oficial nu a menționat războiul. Ministrul Finanţelor a admis luna trecută că plafonarea de către Occident a preţului petrolului rusesc la 60 de dolari ar putea adânci deficitul bugetar al Rusiei în 2023.

Rusia a înregistrat al doilea cel mai mare deficit de la destrămarea URSS

În ultimele luni, Rusia a fost forţată să retragă bani din la fondul de rezervă şi să se împrumute semnificativ pe plan intern deoarece alocă mai multe fonduri către sectorul de securitate şi apărare. Guvernul rus nu a publicat o defalcare detaliată a cheltuielilor din 2022, dar se presupune că cea mai mare parte a creșterii poate fi atribuită cheltuielilor militare.

Datele preliminare au arătat o creştere a cheltuielilor anuale cu mai mult de o treime în comparație cu previziunile de dinainte de război. Cheltuielile guvernamentale din Rusia sunt sezoniere, cu vârfuri mari care apar adesea la sfârșitul anului, mărind deficitul, potrivit Bloomberg. 

Banii din exporturile de petrol, gaze și alte mărfuri la preţuri mari în prima jumătate a anului 2022 au contribuit la compensarea creșterii cheltuielilor, dar această tendință se schimbă acum. Prețul petrolului rusesc s-a prăbușit după ce ţările G7 au impus un plafon menit să frâneze câștigurile Kremlinului. Guvernul a început deja să reducă sau să amâne cheltuielile non-război și discută despre taxe mai mari pentru unele compani pentru a acoperi deficitul.

În ciuda presiunilor, poziția fiscală a Rusiei rămâne puternică, datorită anilor de politici stricte până la invadarea Ucrainei. Deficitul din 2023 este prognozat la 2% din produsul intern brut, în linii mari la fel ca cel din 2022. Dar prognoza valutară se bazează pe un preț al petrolului de 70 de dolari pe baril, cu aproximativ 20 de dolari peste preţul din decembrie.

Dacă prețurile țițeiului rusesc rămân la nivelul din decembrie, veniturile vor scădea cu aproximativ 2400 miliarde de ruble, adică 1,6% din PIB, sub ținta pentru acest an, potrivit lui Alexander Isakov, economist la Bloomberg.

Plafonarea preţului petrolului costă Rusia 160 de milioane de euro pe zi

Ca urmare a plafonării preţului petrolului rusesc, veniturile realizate de Moscova din exporturile de ţiţei sunt mai mici cu aproximativ 160 de milioane de euro (172 de milioane de dolari) pe zi, susţine un cercetător finlandez, transmite Bloomberg, citat de Agerpres.

În plus, această diminuare a veniturilor ar urma să se agraveze, până la 280 de milioane de dolari pe zi, după ce plafonul privind exporturile de ţiţei va fi extins şi la produsele rafinate ruseşti, începând cu data de 5 februarie, se arată într-un raport realizat de centrul de analiză Centre for Research on Energy and Clean Air cu sediul în Helsinki.

Acest raport oferă noi dovezi cu privire la modul în care plafonul de preţ impus de grupul G7, precum şi sancţiunile asociate impuse de Uniunea Europeană afectează maşina de război a Rusiei. Deja cotaţia barilului de ţiţei rusesc este la jumătate faţă de preţul internaţional al petrolului.

"Embargoul UE privind importurile de petrol, precum şi plafonarea preţului ţiţeiului au intrat în sfârşit în vigoare, iar impactul este la fel de important pe cât se preconiza", susţine Lauri Myllyvirta, analist şef la CREA.

Cu toate acestea, Kremlinul este sceptic cu privire la calculele analiştilor de la CREA, potrivit agenţiei de presă ruseşti Interfax care îl citează pe purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. "Este prea devreme să estimăm impactul deoarece piaţa globală a energiei este mult prea volatilă, iar exportatorii ruşi de petrol nu au ajuns încă să se confrunte cu clienţi care să respecte plafonul de preţ", a subliniat Peskov.

India, China şi Turcia, principalii cumpărători de ţiţei rusesc, nu s-au alăturat iniţiativei occidentale privind plafonarea preţului petrolului rusesc. Luna trecută, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a semnat un decret care interzice furnizarea de petrol şi produse petroliere rafinate, timp de cinci luni începând cu data de 1 februarie, către ţările care au aderat la plafonul de preţ occidental.

Analiştii de la Centre for Research on Energy and Clean Air susţin că Uniunea Europeană ar trebui să analizeze modalităţile prin care ar putea spori şi mai mult presiunile asupra Moscovei. De exemplu, o nouă reducere a plafonului de preţ, până la 25-35 de dolari per baril, de la 60 de dolari per baril în prezent, ar diminua cu alte 100 milioane de euro pe zi veniturile realizate de Rusia din exporturile de ţiţei.

"Este esenţial ca plafonul de preţ să fie coborât până la un nivel care nu permite Kremlinului să înregistreze profituri taxabile din exporturile de petrol şi de asemenea să fie restricţionate restul importurilor de petrol şi gaze din Rusia", a spus Lauri Myllyvirta.

Chiar dacă reducerile de preţ la petrolul rusesc se extind, există întotdeauna posibilitatea ca Rusia să decidă în mod arbitrar să îşi reducă producţia, ceea ce ar impulsiona preţul global al ţiţeiului având în vedere că Rusia este al doilea producător mondial de ţiţei.