Mutare surprinzătoare a Rusiei. Banca Centrală majorează dobânda de referinţă până la 19%

Banca Centrală a Rusiei a majorat dobânda de referinţă cu 100 de puncte de bază, până la 19%, la şedinţa de politică monetară care a avut loc vineri, adăugând că va fi nevoie de o nouă înăsprire a politicii monetare pentru a reduce inflaţia, transmite Reuters, citată de Agerpres.

• Accident grav pe Şoseaua Progresului, în Capitală. Maşină strivită de tramvai şi ruptă în două: şoferul a murit

Decizia oficialilor de la Banca Rusiei i-a luat prin suprindere pe analiştii intervievaţi de Reuters, care prognozau că instituţia va menţine dobânda de bază nemodificată la 18%, pe fondul unor semnale preliminare care arată că economia încetineşte.

În schimb, cele mai recente date referitoare la inflaţie, publicate joi, arată că ritmul de creştere a preţurilor se menţine ridicat, iar Banca Rusiei a subliniat că există în continuare riscuri asociate cu o inflaţie ridicată. Datele arată că în luna august rata anuală a inflaţiei a încetinit până la 9,05%, fiind doar puţin mai mică decât cea de 9,13% înregistrată în luna iulie. "Per total, aşteptările inflaţioniste ale agenţilor economici rămân la un nivel ridicat. Asta întăreşte inerţia unei inflaţii persistente", a informat Banca Rusiei, într-un comunicat de presă.

Inflaţia a accelerat în luna august

Calculele Băncii Rusiei arată că inflaţia de bază ajustată sezonier a accelerat în luna august la 7,7%, de la 6,1% în iulie. De la începutul anului, preţurile au crescut cu 5,35%.

Cele mai recente prognoze macroeconomice arată că inflaţia se va situa la 7,3% pe ansamblul acestui an, cu mult peste ţinta de 4% a Băncii Centrale. Conform acestor prognoze, Guvernul de la Moscova se aşteaptă în prezent la o creştere a PIB-ului cu 3,9% în 2024, o cifră semnificativ mai mare decât avansul de 2,8% prognozat în luna aprilie. Totuşi, noile cifre sugerează o încetinire a ritmului de creştere, care, în prima jumătate a anului, a atins 4,6%.

Economia rusă continuă să înregistreze o creştere solidă, ca urmare a veniturilor generate de exporturile de petrol şi a cheltuielilor guvernamentale, inclusiv a cheltuielilor militare. Unul dintre rezultate este inflaţia ridicată, pe care banca centrală a încercat să ocombată prin dobânzi mari, pentru a face mai scumpe împrumuturile şi cheltuielile pentru bunuri, măsuri care, potrivit teoriei economice, ar trebui să reducă presiunile asupra preţurilor.