"Nicio țară normală la cap nu poate continua așa". Ciolacu se contrazice cu economiștii. Ce efecte vor avea noile măsuri fiscale anunțate de Guvern

Dacă nu ajustăm deficitul bugetar vom române fără fonduri europene! Aşa că acum Guvernul vrea să scoată bani din piatră seacă de teama de a nu rămâne fără veniturile de la Comisia Europeană. Noile taxe şi impozite vor lovi din plin mediul privat şi sistemul bancar. Costurile le vor simţi, în buzunar, însă tot oamenii de rând, clienţii băncilor şi cei ai marilor lanţuri de magazine.

• ANIMAŢIE. Navă scufundată în Marea Neagră: Supravieţuitorii au fost recuperaţi de echipajele unor vase comerciale; sunt aduşi în portul Constanţa. Trei marinari, daţi dispăruţi

Noile taxe si impozite pentru bănci, mari companii si firme mici din România îi vor afecta, în final, tot pe românii de rând. Avertismentul vine de la economiştii care au analizat pachetul de măsuri fiscale. 

Bogdan Glavan, profesor de Economie: "Atunci cand mergem sa cumparam de ex un detergent de la hipermarket, atunci vom plati taxa de 1% aplicata hipermarketului care o mare companie, dar va trebui sa platim si taxa de 1% aplicata producatorului de detergent, care e si el o mare companie."

Supraimpozitarea băncilor, cu 1% din cifra de afaceri, ar putea creşte imediat dobânzile la credite.

Marcel Ciolacu, premierul României: "Nu va duce la creşteri de dobânzi. Primul meu împrumut a fost cu 158%. Asta era dobânda de atunci. Şi am supravieţuit."

Gabriel Biriş, expert fiscal: "Am aşa senzaţia că oamenii nu învaţă din greşeli! Acesta este efectul impozitelor pe cifra de afaceri sau pe venituri."

Florentina Lazăr, reporter Observator: "Guvernul suprataxează instituțiile bancare pentru ca au realizat profituri uriașe în urma dobânzilor mari pe care le-au perceput de la clienți. În 2022 câștigurile totale ale băncilor s-au ridicat la 10 miliarde de lei, cu 25% mai mult decât în 2021."

Bogdan Glavan, profesor de Economie: "O bancă plăteşte impozit pe profit 300-400 milioane de lei, prin această taxă va mai plăti încă 40-50 milioane de lei. Ea, bineînţeles, că va pasa această povară pe umerii clienţilor."

IFN-urile, cele care oferă împrumuturi cu dobânzi uriaşe, de peste 1000% - au rămas neatinse în pachetul de măsuri fiscale. Impozitul minim pe cifra de afaceri pentru marile companii va avea si el un efect negativ. 

Bogdan Glavan, profesor de Economie: "Deci noi vom suporta în lanț această taxă, nu ne va mai interesa că l-au jumulit pe bancher sau au jumulit un lanţ de supermarketuri, de fapt ne-au jumulit pe noi."

Sindicaliştii, nemulţumiţi şi ei de noile măsuri fiscale

Expertii estimează că un milion de oameni vor avea venituri mai mici după eliminarea facilitătilor fiscale. E vorba despre angajatii din sectorul IT si despre românii care lucrează în constructii, agricultură si industria alimentară. Patronatele spun că noile taxe si impozite pun 85% din efortul fiscal pe mediul privat si doar 15% pe aparatul bugetar.  Bugetarii care câstigă peste 8.000 de lei net nu vor mai primi tichete de masă şi nici vouchere de vacantă. Guvernul a decis că aceste tichete vor fi taxate cu 10% -  contribuția la sănătate.

Bogdan Hossu, liderul CNS "Cartel Alfa": "Se creează o discriminare cu plafonul respectiv, neexistând un câştig deosebit."

Eugen Rădulescu, director în cadrul BNR: "Nu sunt foarte sigur că măsurile adoptate pe repede înainte sunt neapărat şi bune."

Premierul contrazice, însă, toate argumentele economiştilor.

Marcel Ciolacu, premierl României: "Nu putem lăsa o ţară să se ducă în prăpastie de dragul predictibilităţii. Nicio țară normală la cap nu poate continua așa, nicio țară normală la cap nu poate continua cu excepții fiscale îngropând țara."