Pandemia sufocă economia. Cu salarii mai mici şi cheltuieli mai mari, mulţi români strâng cureaua

În anul pandemiei, muncim ca să trăim. Mai mult de 80% din venituri se duc pe traiul zilnic. Dările către stat, mâncarea şi utilităţile ne costă cel mai mult, iar vacanţele au devenit un lux pe care puţini şi-l mai permit.

• Câţi bani au dat tinerii pe haine şi pe notele de plată în cluburile de fiţe din Mamaia. DETALII la Obsevator 12:00, la Antena 1
• SUA acuză Rusia de atacuri chimice împotriva trupelor ucrainene, încălcând regulile războiului. Ce este cloropicrina

• Mulți români sunt afectați de efectele pandemiei asupra economiei
• Specialiștii avertizează că vom asista la un val de insolvenţe şi falimente
• Cele mai importante știri ale zilei, la Observatorul orei 19

Banii şi sănătatea sunt primele două griji ale românilor, iar anul pandemiei e cea mai mare provocare. Ameninţaţi de virus şi cu salariile micşorate, mulţi strâng cureaua tot mai tare.

Ana Maria a terminat de curând facultatea şi a avut şi norocul să îşi găsească un loc de muncă. Ştie însă că economia este pe nisipuri mişcătoare, aşa că îşi drămuieşte fiecare leu.

Ana Maria: Dau în jur de 200 lei pentru cheltuieli, întreținere și cam încă 400 pentru cumpărături și ce e nevoie pentru casă.

Şi în vreme ce veniturile scad, cheltuielile cresc. 5.000 lei este suma medie lunară ce a ajuns în bugetul unei familii în trimestrul al doilea. 82% din această sumă înseamnă cheltuieli curente. Adică bani necesari traiului zinic.

Mai exact, aproape 2.500 de lei reprezintă doar cheltuielile de consum, adică mâncarea, băutura, utilităţile ori transportul. Alţi aproape 1.500 de lei se duc pe impozite şi taxe şi doar 31 de lei rămân pentru investiţii.

Adrian Benţa, analist economic: Cifrele ne spun că din păcate s-a reflectat în traiul de zi cu zi pandemia economică. Ne mai spun şi altceva. Că dacă ăsta va fi trendul în continuare al economiei, al pandemiei, ne putem aştepta în continuare la venituri mai mici faţă de perioada anterioară.

Peste 1.100 de lei se duc în medie, într-o familie, doar pe alimente şi pe vicii. Alţi 370 de lei înseamnă facturile curente. Din păcate, educaţia şi recreerea sunt sacrificate.

Adrian Benţa, analist economic: Suntem foarte concentraţi pe nevoile de bază, nevoia de hrană, nevoia de a avea un acoperiş deasupra capului, nevoia de îmbrăcăminte sunt mai puternice decât nevoia de a fi educat.

În teorie, ar rămâne aproximativ 900 de lei pentru economii. Cu o condiţie însă: să nu apară cheltuieli neprevăzute.

Greul abia acum începe. Doar până pe 25 octombrie îşi mai produce efectele ordonanţa privind amânarea taxelor către stat pentru firme, iar economiştii ne avertizează că vom asista la un val de insolvenţe şi falimente.