Patru ţări, inclusiv România, cer tratament special în regulile fiscale UE, după invazia ruşilor în Ucraina. Document consultat de Reuters

Patru state membre ale Uniunii Europene - România, Grecia, Polonia şi Lituania - cer Comisiei Europene să acorde un tratament special pentru cheltuielile de apărare în regulile de deficit bugetar în vigoare în UE, pentru a ajuta la susţinerea investiţiilor militare necesare în urma invaziei ruse în Ucraina, relevă un document consultat de Reuters.

• Cum şi-a falsificat un senator POT CV-ul: Paul Pintea are doar 10 clase, calificarea zidar și studii la "academia matrimonială"

Miniştrii de finanţe din UE vor începe sâmbătă discuţiile cu privire la modificarea regulilor fiscale pentru a le ajusta realităţii post-pandemie a datoriilor publice ridicate şi investiţiilor masive necesare pentru combatarea schimbărilor climatice.

România şi alte 3 state cer tratament special în regulile fiscale UE

Într-un document pregătit pentru reuniunea de sâmbătă, cele patru state membre argumentează că regulile UE, concepute iniţial pentru a limita împrumuturile guvernamentale spre a proteja valoarea monedei euro, ar trebui de asemenea să ajute la a răspunde riscurilor la adresa suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale UE. "A avea grijă de binele comun, care sunt libertatea şi securitatea larg înţeleasă, necesită o modificare imediată în ce priveşte tratamentul aplicat cheltuielilor de apărare ale statelor membre individuale", scriu cele patru ţări într-un document comun, consultat de Reuters.

Germania se opune individualizării unor sectoare care să primească un tratament special în regulile fiscale, dar Comisia Europeană a arătat o oarecare înţelegere faţă de o astfel de abordare.

"Este timpul să includem cheltuielile de apărare în acest tablou", a spus comisarul pentru piaţa internă, francezul Thierry Breton, în această săptămână, arătând că discuţiile cu privire la modificarea criteriilor fiscale ale UE ar trebui să fie "fără tabuuri". "De când a fost creată zona euro, ţările europene au acumulat un deficit de 1.300 miliarde de euro în cheltuielile de apărare comparativ cu obiectivul de 2% din PIB" (cerut de apartenenţa la NATO), a declarat Breton, într-o referire voalată la Germania, care nu s-a încadrat mult timp în această cerinţă a NATO. "Dacă fiecare stat şi-ar fi respectat ţintele de investiţii de apărare, nivelurile datoriilor lor ar fi crescut cu cel puţin 12 puncte procentuale din PIB", a adăugat el, potrivit Agerpes.

Ce mai prevede documentul înaintat Comisiei Europene

Documentul înaintat de cele patru ţări mai scrie că, pe termen scurt, în examinarea de măsuri disciplinare împotriva unui stat cu un deficit de peste limita UE de 3% din PIB, Comisia ar trebui să ia în considerare cheltuielile de apărare ale acelui stat ca factor de atenuare. Pe termen lung, UE ar trebui să introducă o derogare de la regula de deficit, precum cea introdusă în 2011 pentru implementarea reformelor pensiilor, se mai spune în document.

O astfel de derogare permite unui guvern să se abată de la obligaţiile de reducere de deficit dacă o reformă structurală pe care o implementează îi creşte costurile în prezent, dar este aşteptată să aducă economii şi o îmbunătăţire ulterioare ale finanţelor publice.