Povestea vinului spumant românesc. Circa trei milioane de sticle se deschid la sfârşit de an

Aproape jumătate din vinul spumant de pe piaţa din România se vinde în perioada sărbătorilor de iarnă.

• Vortex polar peste România. Iarna se reîntoarce în forță cu răcire accentuată, ploi, lapoviță şi ninsori, inclusiv în Bucureşti

Aproape jumătate din vinul spumant de pe piaţa din România se vinde în perioada sărbătorilor de iarnă. Românii încă îi mai spun şampanie, deşi denumirea aparţine doar sticlelor care provin din zona Champagne, din Franţa. La noi se produce vinul spumant, aceeaşi băutură nobilă, care dospeşte mai bine de un an de zile în pivniţele producătorilor. Unul dintre ei şi-a deschis porţile pentru echipa Observator şi ne-a arătat cât de meticulos se face vinul spumant românesc.

La petrecerile de sfârşit de an, se ciocnesc paharele cu cea mai nobilă băutură din lume, vinul spumant. Băutura efervescentă se produce şi în România, dar are drum lung până ajunge pe masa de sărbători.

DUMITRU TOŞA - vicepreşedintele unei fabrici de şampanie

În aceste rezervoare recepţionăm vinul, după care facem cupajele, amestecăm tipurile de vin pe care le achiziţionăm. Deşi vinurile diferă de la an la an, noi suntem obligaţi să scoatem acelaşi gust al vinului spumant în fiecare an.

Din cele nouă rezervoare de peste 12 mii de litri, vinul ajunge în zona de tirajare.

DUMITRU TOŞA - vicepreşedintele unei fabrici de şampanie

Pregătim fermenţii, drojdii şi zaharuri, împreună cu vin. În aceste rezervoare introducem 4300 de litri de vin împreună cu 200 de litri de fermenţi, deci facem 4500 de litri, care echivalează la 6000 de sticle de vin spumant 0,75 litri.

Sticlele se păstrează în pivniţe. Acestea în care ne aflăm astăzi au fost construite în vremea regelui Carol I şi sunt acoperite cu un strat de cinci metri de pământ. În interior, temperatura este constantă, -14 grade.  Se dezvoltă însă o perdea de mucegai, care face ca aerul să fie respirabil.

În zona de fermentare, sticlele mai zăbovesc încă o lună. Apoi sunt depozitate la orizontală.

DUMITRU TOŞA - vicepreşedintele unei fabrici de şampanie

Fermentarea s-a încheiat şi ar trebui să stea pe autoliză cât considerăm noi, dar minim 11 luni, după care se trece la etapa următoare de remuaj. Aceste drojdii moarte, pe pereţii elicoidali, să le facem să ajungă pe pereţii sticlei.

După aproape un an, sticlele cu spumant ajung în rasteluri, înclinate cu capul în jos şi trec printr-un ritual zilnic.

Oamenii sunt vechi, reţeta se păstrează de un secol, iar pivniţele mustesc, mai curând a tradiţie, decât a licoare bahică. Românii devin şi ei mai interesaţi de această băutură, mai ales de sărbători.

DUMITRU TOŞA - vicepreşedintele unei fabrici de şampanie

Chiar suntem într-o zonă unde chiar pare că aţi vândut mult, anul acesta. Procentul este de 10% peste vânzările de anul trecut.

O sticlă de vin spumant costă între 15  şi 45 de lei în marile magazine. Dar există şi mărci care se vând cu câteva sute de lei. Conform unor analize de piaţă, din cele aproximativ opt milioane de sticle de spumant care se consumă în România, cam trei milioane se deschid de Revelion.