Specialiștii, previziuni sumbre pentru economia românească afectată de coronavirus

Patru luni. Atât va rezista economia în condiţiile actuale de criză. Analiştii economici spun că ne paşte soarta Italiei, aflată în colaps umanitar şi financiar, dacă nu luăm acum măsuri ferme.

• Nouă metodă de fraudă când facem cumpărături online. Cine e în spatele schemei cu magazine-fantomă

• Specialiștii, previziuni sumbre pentru economia românească afectată de coronavirus
• Analistul economic Iancu Guda prevede că economia românească

Patru luni. Atât va rezista economia în condiţiile actuale de criză. Analiştii economici spun că ne paşte soarta Italiei, aflată în colaps umanitar şi financiar, dacă nu luăm acum măsuri ferme.

Într-o intervenție avută la Observator, Iancu Guda, analist economic, a transmis următorul mesaj:

"Din păcate, primul set de măsuri anunţate de Guvern nu este suficient pentru mediul de afaceri deoarece creditele în derulare sunt mult mai mari decât garanţiile anunţate.

Într-un an bun, 2019, când economia a mers bine, s-a oferit unui singur sector, construcţii, pentru Prima Casă, garanţii de două miliarde şi jumătate de lei şi acum, în 2020, când întreaga economie e blocată, când companiile au probleme imense, fără precedent, statul oferă cinci miliarde de lei pentru toate companiile în toate sectoarele. Este absolut inadmisibil şi insuficient.

Primele măsuri trebuie să fie puternice, să dea încredere şi să evite să contribuie la minimizarea contagiunii în mediul de afaceri.

Vorbim de HORECA, turism, transporturi, apoi achiziţii, industria auto, construcţii, imobiliare care, practic, sunt blocate. Pentru că nimeni în acest an nu cred că-şi poate asuma achiziţii importante gen maşini sau case foarte scumpe într-o perioadă foarte incertă. Apoi, furnizorii acestor sectoare care suferă indirect. Firmele noastre sunt cele mai interconectate din toată istoria noastră.

O treime din companii este la risc, aproape 150.000 riscă să intre în insolvenţă, aproape 850.000 de locuri de muncă sunt la risc pentru o perioadă de trei luni, dar această criză poate dura mai mult. Şi dacă se prelungeşte la șase luni, vorbim de un milion şi jumătate de locuri de muncă la risc, capacitatea medie de a rezista a unei companii din România este de aproximativ patru luni.

O primă măsură este creşterea plafonului de garantare la cel puţin 100 de miliarde de lei.

Austria, Polonia, Ungaria au luat măsuri de aproape 10% din PIB pentru a sprijini mediul de afaceri, în timp ce în România măsurile sunt de cinci ori mai mici. Ponderea în valoare la PIB este de doar 2%.

Banca Europeană oferă bani, 430 de miliarde de euro, alte state din zonă iau aceşti bani, sprijină mediul de afaceri, noi ce facem?

Măsurile privind şomajul tehnic vizează doar perioada decretată ca şi urgenţă naţională şi creează oportunitatea unor abuzuri în mediul de afaceri deoarece există un singur plafon de scădere a vânzărilor cu 25% şi companiile care au scăderi cu 30 sau cu 90% au aceleaşi drepturi. Din perspectiva şomajului tehnic, ar trebui dat pe o perioadă mai lungă de timp, cel puţin șase luni, pentru că această criză de coronavirus, partea sanitară, nu se va rezolva într-o lună sau două. În această perioadă de nesiguranţă de șase luni, mediul de afaceri are nevoie de stabilitate pentru a-şi păstra locurile de muncă şi angajaţii.

Este o criză fără precedent şi nu poate fi depăşită decât printr-un efort susţinut comun din partea tuturor.

Băncile nu se pot aştepta să-şi încaseze banii ca şi cum nimic nu s-ar întâmpla, angajaţii nu pot să accepte salarii mai ales dacă stau acasă în şomaj tehnic. Companiile trebuie să suporte prin profituri mai mici, iar statul trebuie să intervină prin măsuri mai ferme, mai puternice.

Există o supradimensionare în sistemul bugetar şi aparatul public trebuie să suporte sacrificiul. Pentru că mediul de afaceri este un cal biciuit care în acest moment trage căruţa după el, iar sectorul public, supradimensionat, supraponderal, stă în această căruţă fără să suporte cel mai mic sacrificiu. Aceşti angajaţi trebuie să suporte şi ei, să coboare din căruţă, să pună genunchiul în nămol, că altfel ne împotmolim cu toţii".