Românii au plătit indirect pentru criza Blue Air. Pierderi de peste 200 de milioane de lei şi la "colacul de salvare" Tarom

Blue Air pierde altitudine, Tarom reacţionează din zbor. Este situaţia de criză în care au ajuns cele două companii aeriene româneşti, una privată, cealaltă de stat. Într-o săptămână, Tarom a repatriat peste o mie de români abandonaţi de Blue Air prin Europa. Ceilalţi pasageri fie şi-au prelungit vacanţele, fie au ajuns acasă pe cont propriu. Acum statul are de recuperat de la compania aflată în prag de faliment cinci milioane de lei. 

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

Vrând-nevrând, fiecare român a plătit, indirect, pentru gestionarea crizei create de compania de zbor privată. Cinci milioane de lei a scos Guvernul din fondul de rezervă ca să-i aducă acasă pe români lăsaţi de izbelişte prin Europa de Blue Air. 

Alin Şerbănescu, purtător de cuvânt în Ministerul Transporturilor: Au fost opt curse speciale, acestea sunt toate cursele speciale- ultima a fost ieri.  Au fost cinci curse în Grecia: Zakynthos, Heraklion şi Rhodos. O cursă în Israel, la Tel Aviv. O cursă la Larnaca, în Cipru şi o cursă la Malaga, în Spania. 

Toate cursele au fost făcute de Tarom, la solicitarea autorităţilor

Mihăiţă Ursu, director general TAROM: A fost un test şi pentru noi şi pentru ei. Nemailovindu-ne nici noi, nici ei de această situaţie, a trebuit să încropim nişte proceduri din mers. Ne-au forţat un pic programul de operare. A trebuit să facem o intercalare prin acest program al nostru de operare cu aceste curse de repatriere. A fost bine, ne-a ieşit bine. 

Alin Şerbănescu, purtător de cuvânt în Ministerul Transporturilor: Bineînţeles că aceste sume vor trebui recuperate de la Blue Air. 

Când...însă, nici măcar Blue Air nu ştie să spună. La fel cum nu ştie nici când se va putea ridica, din nou, de la sol. 

Greta Neagu, reporter Observator: Într-un răspuns formulat pentru Observator, reprezentanţii companiei Blue Air au transmis că nu au certitudinea faptului că vor putea relua zborurile după data de 10 octombrie. În acelaşi timp, tot mai mulţi pasageri Blue Air primesc informări că zborurile lor, planificate după data de 10 octombrie, au fost deja anulate.

În online, toate grupurile s-au umplut de plângerile pasagerilor păgubiţi. Offline, dezamăgirea e aceeaşi. 

Pasager: - Nu este o situaţie simpatică nici pentru noi ca turişti, nici pentru cetăţenii la muncă, am auzit. 

- Am avut o rezervare în primăvară şi s-a anulat cu două săptămâni înainte.

Reporter: La Blue Air?

Pasager: Da. ştiam de problemă şi am renunţat să mai luăm zboruri. Ne-am uitat la alte firme care asigură aceleaşi rute.

Problemele cu care se confruntă compania nu sunt o surpriză. În 2020, într-o scrisoare deschisă, Blue Air transmitea că îşi revizuieşte planul de redresare şi că fiecare leu trebuie bine drămuit. 

Sorin Grindeanu, Ministrul Transporturilor: În decembrie 2020 această companie a intrat în acea formă premergătoare falimentului. N-au ieşit din această formă de concordat. În iulie anul acesta un alt judecător le-a prelungit încă un an. 

Criza Blue Air a devenit pretextul perfect pentru un nou scandal politic

Cătălin Drulă, preşedintele USR: Domnul Sorin Grindeanu are explicaţii de dat. De ce a lăsat ca românii să îşi piardă banii în acest Caritas + în care s-a transformat Blue Air în 2022?

În replică, Grindeanu spune că Blue Air a informat Ministerul Transporturilor, încă de pe vremea lui Drulă, de situaţia dificilă prin care trece compania. Asta deşi a beneficiat de ajutor din partea statului. 

Sorin Grindeanu, Ministrul Transporturilor: Ca cetăţean aş vrea să ştiu dacă aceste 300 de milioane daţi ca ajutor de stat din banii tuturor au avut în spate aceste garanţii îndestulătoare. 

Culmea, colacul de salvare e Tarom, care are pierderi de 208 de milioane de lei doar în prima jumătate a acestui an şi datorii de peste 1,2 miliarde de lei. 

Mihăiţă Ursu, director general TAROM: Foarte mulţi m-au întrebat de ce nu mă bucur de această pierdere a companiei Blue Air. Este o zonă tampon între noi şi alţi competitori Blue Air. Noi ne vom reveni, vom creşte sănătos, dar organic şi în timp. 

Reporter: Când vedeţi că va ajunge Tarom pe profit?

Mihăiţă Ursu, director general TAROM: După estimările noastre şi planurile pe care le-am depus la Comisia Europeană, 2025 ar fi cel mai probabil să ajungem într-un break-even (n.r: să devenim rentabili).

Blue Air a transmis agenţiilor de turism că depune eforturi pentru redresarea companiei. Când s-ar putea întâmpla asta, nu ştie nimeni.