Românii, bulgarii şi spaniolii, printre europenii care au avut cele mai mari probleme cu încălzirea locuinţelor iarna trecută

Anul trecut, 9,3% din populaţia Uniunii Europene a declarat că nu a reuşit să îşi încălzească locuinţa în mod corespunzător, iar România se află printre statele membre UE care au cea mai ridicată pondere, arată datele publicate luni de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat). Comparativ cu 2021, ponderea persoanelor care nu au reuşit să îşi încălzească locuinţa în mod corespunzător a crescut cu 2,4 puncte procentuale (pp). Românii se numără printre europenii care au avut cele mai mari probleme la acest capitol, conform Agerpres.

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

Situaţia variază semnificativ în rândul statelor membre UE. Cea mai ridicată pondere a persoanelor care în 2022 nu a reuşit să îşi încălzească locuinţa în mod corespunzător era în Bulgaria (22,5%), Cipru (19,2%), Grecia (18,7%), Lituania şi Portugalia (17,5%), Spania (17,1%) şi România (15,2%). În contrast, Finlanda (1,4%), Luxemburg (2,1%), Slovenia (2,6%), Austria (2,7%), Cehia (2,9%), Suedia (3,3%) şi Estonia (3,4%) au raportat cele mai reduse ponderi.

În ciuda problemelor cu care mulţi se confruntă, există un sprijin covârşitor în rândul europenilor pentru măsurile luate în ultimul an pentru a proteja consumatorii şi întreprinderile împotriva volatilităţii preţurilor la energie, precum şi pentru acţiunile de promovare a securităţii energetice şi tranziţiei verzi, arată rezultatele sondajului Eurobarometru Flash publicat luni de Comisia Europeană.

Acesta confirmă, de asemenea, un consens larg în rândul cetăţenilor UE în favoarea stimulării industriei tehnologiilor curate pentru o mai mare competitivitate, precum şi a acţiunilor întreprinse de UE ca reacţie la invadarea Ucrainei de către Rusia. Dintre respondenţi, 86% consideră că măsurile luate la nivel european au fost importante pentru a limita impactul imediat al creşterii preţurilor la energie asupra consumatorilor şi întreprinderilor anul trecut. Peste opt din 10 respondenţi au exprimat această opinie cu privire la promovarea utilizării durabile a resurselor naturale (86%), la facilitarea achiziţionării în comun de gaze de către statele membre ale UE pentru a asigura securitatea aprovizionării (82%), la construirea de parteneriate cu alţi actori globali, cum ar fi Regatul Unit, SUA, Japonia şi Australia (81%), la reducerea dependenţelor comerciale excesive de ţări precum Rusia sau China (80%) şi la sporirea competitivităţii industriei europene a tehnologiilor curate (80%). Măsurile UE care vizează accelerarea transformării digitale în paralel cu protecţia consumatorilor (77%) şi sporirea rezilienţei economiei UE sunt percepute ca importante de către 77% şi, respectiv, 76% dintre respondenţi.

Cum cred europenii că UE ar trebuie să se pregătească?

În ceea ce priveşte acţiunile viitoare, 86% consideră că depozitele de gaze din UE ar trebui umplute pentru a evita riscul de penurie, 85% sunt de părere că UE ar trebui să stimuleze producţia de tehnologii curate în statele membre şi 79% susţin că măsurile UE ar trebui să vizeze reducerea consumului de energie. 75% dintre respondenţi consideră că UE ar trebui să finanţeze proiecte comune de apărare pentru a dezvolta capabilităţi şi tehnologii strategice de apărare.

În plus, marea majoritate a europenilor consideră că războiul din Ucraina demonstrează necesitatea ca UE să îşi asigure securitatea energetică şi economică (85 %), precum şi să intensifice cooperarea militară între statele membre (75%), continuând în paralel să dea dovadă de solidaritate cu Ucraina (71%).

Europenii continuă să fie în mare măsură în favoarea sprijinirii Ucrainei şi a ucrainenilor. 86% dintre respondenţi sunt de acord să se acorde sprijin umanitar persoanelor afectate de război, 77% acceptă primirea în UE a persoanelor care fug din calea războiului, iar 71% sunt de acord cu impunerea de sancţiuni economice împotriva Rusiei. Aproape două treimi dintre europeni, 67% şi, respectiv, 65%, consideră că UE ar trebui să sprijine demersul Ucrainei către integrarea europeană, precum şi integrarea acesteia pe piaţa unică. În cele din urmă, 65% sunt în favoarea acordării de sprijin financiar şi economic Ucrainei, iar 57% consideră că UE ar trebui să sprijine achiziţionarea şi furnizarea de echipamente militare şi de instruire Ucrainei.