România a depășit gradul de 80% de umplere a depozitelor de gaze. A scăzut consumul şi exportăm net peste 8% din producția internă

Capacitatea totală de înmagazinare a României este de 3,170 miliarde metri cubi în acest an, cu 100 milioane mc mai mult faţă de anul trecut, ca urmare a investiţiilor Depogaz (Filiala de Înmagazinare Gaze Naturale Depogaz Ploieşti SRL, deţinută integral de Romgaz, n.r.). Pe de altă parte, începând de vineri, compania de stat Energocom, furnizorul de gaze din Republica Moldova, a început să înmagazineze gaze în depozitele din România, conform aceleiaşi surse. 

Câte gaze exportă România

România avea vineri o producție internă de 24 milioane metri cubi și importa, via Bulgaria, 10,5 milioane metri cubi, potrivit Economica. Am exportat 12,5 milioane metri cubi (6,5 milioane în Ungaria, 5,3 milioane în Ucraina și 0,7 milioane în Republica Moldova), iar 10,4 milioane mc erau înmagazinate. Cele 2 milioane mc exportate net de România, reprezentând aproximativ 8,3% din producția internă curentă, aparțin probabil OMV Petrom, care a semnat un contract de export cu Energocom, compania de stat  de la Chișinău.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat la începutul săptămânii că la iarnă nu vor fi probleme cu gazele, pentru că România înregistrează în prezent un grad ridicat de înmagazinare, cu aproape un miliard de normal metri cubi mai mult decât acum un an, menţionând că îşi doreşte ca românii "să nu tremure nici de frig, nici de frica facturilor".

"Vom avea gaze la iarnă. Îmi doresc ca românii să nu tremure nici de frig, nici de frica facturilor. Suntem cu un procent record pot să-i spun, de 77%, sunt datele de astăzi, şi comparativ cu perioada similară a anului trecut, ne apropiem de valoarea de un miliard de normal metri cubi mai mult decât înmagazina România acum un an de zile. E adevărat, ne-a ajutat şi scăderea consumului, pentru că industria scăzând, activitatea industrială a scăzut, şi atunci s-au consumat mai puţine gaze. Deci, noi la 1 septembrie trebuie să fim cu un grad de umplere de peste 90%, aceasta este ţinta pe care România o are în faţa Comisiei Europene.

Suntem convinşi că vom depăşi această ţintă. Am depăşit şi ţinta de la 1 iulie, deci ne vom apropia de capacitatea maximă de înmagazinare pe măsură ce ne apropiem de sfârşitul acestui ciclu de injecţie. La 1 octombrie începe ciclul de extracţie din depozite şi, în contextul unei ierni normale, nu vom avea absolut nicio problemă. Dacă iarna va fi foarte grea, avem opţiunea de a activa un contract pe care Romgaz îl are cu Azerbaidjan, unde noi avem o rezervă de un miliard de normal metri cubi şi putem să apelăm la aceste gaze care să ajungă în România şi să susţină un eventual deficit pe această zonă", a declarat Sebastian Burduja pentru Agerpres.

Preţul gazelor a crescut în Europa, dar cererea rămâne redusă

Preţurile de referinţă la gaze naturale pe piaţa din Europa au trecut miercuri peste pragul de 40 de euro pentru un Megawatt-oră, de teama unei greve a muncitorilor de la unele instalaţii de gaze lichefiate din Australia. Există şi alţi factori care au impulsionat preţul gazelor în ultima perioadă. Printre acestea se numără diminuarea importurilor de gaze lichefiate în Europa în ultima lună şi livrările în creştere din Europa în Ucraina, care are capacităţi de depozitare disponibile. Potenţialele întârzieri în lucrările de mentenanţă la facilităţile de gaze din Norvegia reprezintă şi ele un risc. Însă pentru moment aceşti factori sunt contracaraţi de cererea redusă de gaze precum şi de faptul că gradul de umplere a depozitelor din Europa este la un nivel neobişnuit de mare pentru acest moment al anului.

Producţia de gaze naturale va creşte cu un ritm mediu anual de 3,6%, în perioada 2023-2026

Producţia de gaze naturale este estimată să crească cu un ritm mediu anual de 3,6%, în perioada 2023-2026, după o scădere de 1,1% (la 7,343 milioane tep) în 2022, conform estimărilor Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză. În ultima Prognoză a echilibrului energetic, CNSP preconizează pentru 2023 o creştere a producţiei de gaze cu 5,6% (la 7,755 milioane tone echivalent petrol), pentru 2024 de 2,3% (la 7,935 milioane tep), pentru 2025 de 2,7% (la 8,15 milioane tep) şi pentru 2026 de 3,8% (la 8,455 milioane tep).

În ceea ce priveşte importurile de gaze naturale, pentru 2023 este prognozată o scădere accentuată, cu 23,1%, tendinţă care se va menţine până în 2026, cu un ritm mediu anual de 2,2%. Astfel, pentru acest an sunt estimate importuri de 1,845 milioane tep, pentru 2024 de 1,79 milioane tep (minus 2,8%), pentru 2025 de 1,755 milioane tep (minus 2,1%) şi pentru 2026 de 1,725 milioane tep (minus 1,8%). Anul trecut, importul de gaze naturale a înregistrat o scădere de 16,5%, ajungând la circa 2,4 milioane tep, în timp ce exporturile s-au situat la 470.000 tep.

CNSP estimează şi o creştere a consumului intern de 1,9%, în 2023, urmând ca în perioada 2024-2026 să se înregistreze o creştere cu un ritm mediu anual de 2,8%, mai accentuat în partea a doua a intervalului de prognoză. "Conform datelor statistice, consumul intern de gaze naturale din 2021 s-a realizat pe baza majorării consumului la nivelul populaţiei (+17,9%, cu o contribuţie de 5,3 puncte procentuale) şi în mai mică măsură a industriei (+3,1%, contribuţie de un punct procentual), în timp ce intrările în transformare şi consumul în celelalte ramuri au avut un aport negativ, cumulat de 0,4 puncte procentuale. Aceste creşteri au fost însă anihilate de restrângerea consumului intern la nivelul anului 2022.

Pentru perioada de prognoză 2025 -2026, contribuţia cea mai importantă va reveni intrărilor în transformare, pe măsură ce s-a presupus înlocuirea producerii de energie electrică pe bază de cărbune cu cea pe baza gazelor naturale. Conform metodologiei de calcul care stă la baza prognozei, producţia de energie din termocentrale pe bază de gaze naturale va fi utilizată în continuare ca o supapă de echilibru pentru întregul set de resurse de energie electrică. (...) În momentul de faţă există capacităţi de producţie pentru energia electrică pe bază de gaze naturale ce pot fi puse în funcţiune pe termen scurt sau mediu, ca de exemplu termocentrala de la Iernut, scenariul de prognoză luând în calcul accesul la investiţie începând cu anul 2025", precizează CNSP.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰