Gestul disperat al sătenilor afectaţi de pesta porcină. Oamenii îşi taie porcii sănătoşi, înainte ca virusul să ajungă la ei

În România, ignatul a venit în luna august. Disperaţi că-şi pierd singura avere, oamenii îşi taie porcii sănătoşi înainte ca pesta să ajungă la ei. În timp ce focarele se extind cu rapiditate în România, bulgarii se uită precaut de după un gard ridicat în apropierea graniţei.

• Nouă metodă de fraudă când facem cumpărături online. Cine e în spatele schemei cu magazine-fantomă

În România, ignatul a venit în luna august. Disperaţi că-şi pierd singura avere, oamenii îşi taie porcii sănătoşi înainte ca pesta să ajungă la ei. În timp ce focarele se extind cu rapiditate în România, bulgarii se uită precaut de după un gard ridicat în apropierea graniţei.

În comuna gălăţeană Lieşti, oamenii s-au grăbit să-şi taie porcii. Nicolae Purice a sacrificat, ieri, un porc de 250 de kilograme. 

Nicolae Purice, crescător: Nici bunicii mei nu au tăiat vreodată, nici Decebal, nici Burebista n-au tăiat vreodată porci, la ora asta​. Dimineaţă devreme, prima dată am venit aici cu găleata cu mâncare. De abia pe urmă am realizat. Eu am tăiat porcul, ieri!

În aproape toate curţile oamenii încă mai tranşează carnea. Ştiu că dacă un singur porc se îmbolnăveşte, toţi le vor fi confiscaţi.

Livia Munteanu, crescător: Decât să mi-o ia sănătoasă, mai bine o tai, o duc să o vadă dacă este sănătoasă şi s-o mănânc, de ce s-o dau degeaba sănătoasă?

Ca să nu ajungă în aceeaşi situaţie, bulgarii iau măsuri radicale. Un gard de sârmă ghimpată lung de 133 de kilometri a fost ridicat la graniţa cu România. 

La sud de Dobrogea, micii fermieri speră astfel că mistreţii care aduc pesta nu le vor afecta gospodăriile.

Veselin Iordanov este primarul localităţii Durankulak, aflată la frontiera cu România. Crede că gardul îi va feri cei doi porci de epidemie.

Veselin Iordanov, primarul localităţii Durankulak: Momentan animalele sunt sănătoase şi credem că nu vom avea probleme ca în România.

Între timp, în România pesta se extinde fulgerător.

Primul focar de pestă porcină a apărut în Satu Mare acum un an de zile. Dar, virusul s-a răspândit rapid abia în această vară. Alarma s-a dat în Tulcea, unde  situaţia este cea mai gravă. Sunt peste 500 de focare. Pesta porcină africană s-ar fi extins de la o gospodările la altă sau de la o fermă la alta atât din neglijenţa oamenilor cât şi a autorităţilor. Aşa se face că în doua luni am ajuns să avem 10 judeţe cu pesta porcină africană şi alte zone de risc. Sunt cele colorate cu roşu. Iar cu albastru avem pe harta zonele monitorizate acum atent de autorităţi pentru ca pesta să nu ajungă mai departe.

Pe măsură ce epidemia ia amploare, exporturile de carne de porc din România se prăbuşesc. 

În primele cinci luni ale anului trecut, ţara noastră a exportat carne de porc în valoare de aproape 30 de milioane de euro. În aceeaşi perioadă din 2018, veniturile obţinute din export s-au înjumătăţit. Am vândut carne de porc de aproape 14 milioane de euro.

De asemenea, dacă în primele cinci luni ale anului trecut importam carne în valoare de aproape 158 de milioane de euro, în aceeaşi perioadă din 2018 am cumpărat carne în valoare de peste 180 de milioane de euro.

Dezastrul economic cauzat de pestă a ridicat suspiciuni că răspândirea virusului nu ar fi întâmplătoare.

Gheorghe Piperea, avocat: Eu nu înţeleg, de exemplu, cum s-a reuşit ca această epidemie să se extindă atât de mult în România, dar cu toate acestea nu avem cazuri de pestă porcină în Bulgaria, de exemplu.

Ceea ce pare cert, este că porcul românesc va deveni o raritate.

Gheorghe Piperea, avocat: Acolo unde se eutanasiază efective, mii, zeci de mii de porci, se eutanasiază şi gena, adică vierul. Ceea ce înseamnă că porcul românesc nu va mai fi foarte multă vreme băgat în consum şi va trebui, într-un fel sau altul, să ne aprovizionăm din import.

Între timp, statul trebuie să despăgubească pierderile fermierilor. Pentru o scroafă de reproducţie, care cântăreşte de regulă 150 de kilograme, despăgubirea este de 6 lei pe kilogram. Pentru un porc între 60 şi 120 de kilograme, despăgubirea este de 8 lei pe kilogram. Un purcel înţărcat este despăgubit cu 12 lei pe kilogram. La ferma tulceană unde au fost ucişi 45.000 de porci, despăgubirile calculate sunt de 29 de milioane de lei. Pierderile reale, însă, sunt greu de estimat.

Nicolae Ciuleac, Carniprod: Degeaba avem bani. Aşa repede nu putem să ne repunem pe picioare. Asta o să dureze o perioadă de timp. Dacă se stinge, noi o să considerăm că într-un an de zile o să putem să începem.

Nesigur rămâne şi cât de repede vor veni despăgubirile. <SCRISURI> Guvernul are în prezent un buget de 30 de milioane de euro. Din acestă sumă, 12 milioane de euro se vor duce doar la cea mai mare fermă de porci din ţară, aflat în Brăila, unde a început uciderea tuturor celor 144.000 de porci.

Cât despre oamenii cu porci în curte, situaţia este mai complicată. Mulţi nu cunosc procedurile pentru a fi despăgubiţi şi rămân în pagubă. Asta pentru că banii se dau doar pentru porcii înregistraţi la veterinar. Proprietarul ar trebui să se asigure şi că animalul e cântărit imediat după eutanasiere. 

Într-un an, în România au apărut 775 de focare de pestă porcină. Viitorul pare şi mai sumbru. În Polonia, unde epidemia durează din 2014, există şi la ora actuală 1.048 de focare, după ce se atinsese un maximum de 2.714.