Sporuri de stres, suprasolicitare neuropsihică sau de tunel, pentru angajații de la stat. Doar spor la treabă, pentru cei din privat

România e ţara salariilor mici şi a sporurilor mari. În timp ce angajaţii din mediul privat au doar spor la treabă, unii dintre cei care lucrează la stat reuşesc să îşi dubleze sau chiar să îşi tripleze salariul prin sporuri.

• "N-am mai putut să salvez nimic. Totul a rămas acolo. O viaţă am muncit". Flăcări violente lângă Mănăstirea Voroneţ. Două familii şi-au pierdut agoniseala într-o clipă

• Deşi premierul a anunţat că va tăia aceste beneficii, legea îl împiedică să le elimine pe toate

Sunt cel puţin 50 de sporuri agăţate de salariile bugetarilor. Sporuri care în unele cazuri dublează sau triplează veniturile pentru multe din posturile călduţe din sistemul de stat. De la spor de stres sau suprasolicitare neuropsihică şi până la spor pentru păstrarea confidenţialităţii sau de consemn la domiciliu. Când au dat de ele, dar şi de fundul sacului, guvernanţii vor să le taie. 

Raluca Turcan, ministrul Muncii: Unele pot să sune ridicol şi dacă sunt şi inutile, atunci vor fi eliminate. Să vedem dacă sunt juste, să vedem dacă pot fi eliminate, dacă pot fi plafonate sau acordate în sumă fixă.  

De la dorinţă până la putinţă e cale lungă. Până atunci, cei 700 de angajaţi ai Senatului, spre exemplu, au spor de... antenă. Ca ei sunt câteva mii prin Casa Poporului, iar beneficii similare întâlnim în tot sistemul de stat. La Societatea de Transport Bucureşti un şofer poate câştiga de trei ori salariul promis la angajare.  

Andrei Creci, fostul director STB: Un şofer, dacă îi dădeai toate sporurile, aproape îşi tripla salariu. Salariul lui putea să fie 3.000 de lei şi să ajungă la 9.000 de lei. Pentru că era chemat din ziua sa liberă, era chemat sâmbătă sau duminică. Dacă erau consecutive chemările se ajungea la un spor de 200%. 

Sporuri mari și la Metrorex sau în Poliție

La fel şi în subteran, la metrou. Toţi angajaţii iau spor de tunel, fie că stau la birou, la o casierie dintr-o staţie sau într-un atelier de reparaţie. Aşa s-a ajuns ca un şef de serviciu să câştige mai mult decât directorii, adica peste 12.000 de lei. De altfel, 80% dintre angajaţii metroului iau în mână peste 5.000 de lei. Chiar şi aşa, sindicaliştii de la metrou tot nemulţumiţi sunt şi pichetează de câteva zile ministerul.

Nici la Poliţie nu e pâinea rea. Poliţiştii sunt compensaţi pentru orele suplimentare. Suficient cât să-şi crească considerabil pensiile. Şoferul unui fost inspector general al Poliţiei Române are acum o pensie de peste 8.000 de lei. Şi a fost doar şofer. Colegii lui de la Administraţia Penitenciarelor la fel, primesc sporuri, numai că ei îşi petrec jumătate din viaţă în penitenciare. 

Sorin Dumitraşcu, președintele sindicatelor din penitenciare: Să crească cu 50-60%, da. Dar să se dubleze, să se tripleze, nu. Vă daţi seama că nouă ne-ar conveni să avem o bază mare şi puţine sporuri. O bază mare înseamnă o pensie mare. 

10% din banii de salarii se duc pe sporuri

Ideea tăierii sporurilor a apărut după ce actualul Guvern şi-a numărat banii pentru 2021. A ieşit pe minus. 

Adrian Benţa, consultant fiscal: România este singura ţară din Europa unde salariile din mediul privat sunt, în medie, mai mici decât în sistemul public. Aceste sporuri nu se regăsesc ca o recomensă pentru o activitate deosebită, ci sunt o formă de creştere a salariului. 

În prezent, din totalul cheltuielilor cu salarii pe care le are statul român, mai bine de 10 procente se duc exact pe aceste sporuri. Aici nu sunt luate în calcul voucherele de vacanţă sau alte beneficii.