Va veni ”mama tuturor crizelor” după pandemie, anunță economistul Nouriel Roubini. Unde greșesc guvernele mondiale

Economistul Nouriel Roubini care a prezis criza economică mondială din 2007–2010 avertizează că după pandemie va veni "mama tuturor crizelor". Condițiile sunt potrivite pentru repetarea stagflației din anii 1970 și a crizei datoriilor din 2008, spune el într-un interviu pentru The Guardian.

• Rezultate parţiale provizorii alegeri prezidenţiale 2024

Nouriel Roubini se teme că economia globală ar putea suferi o creștere deprimantă și o mărire a prețurilor. Supranumit „Dr. Doom”, Nouriel Roubini a avertizat că stimulele, datoriile și criza de aprovizionare ar putea declanșa stagflație. Adică atunci când rata inflației este mare, creșterea economică este mică sau nulă, iar rata șomajului este înaltă.

Roubini a mai tras un semnal de alarmă în legătură cu pericolul reprezentat de acțiunile meme ( al căror preț urcă din cauza hypeului pe social media, nu datorită performanței companiilor), criptomonedele, SPAC-uri (societățile comerciale cotate la bursă cu scopul de a achiziționa o companie privată, fără IPO) și boom-ul de retail-trading. 

Într-un interviu oferit săptămâna aceasta pentru The Guardian, Nouriel Roubini spune că economia globală ar putea suferi o dublă lovitură - creștere stagnantă și majorarea prețurilor. Profesor de economie la Școala de Afaceri Leonard N. Stern a Universității din New York și poreclit „Dr. Doom”, din cauza înclinației sale către predicții sumbre, Roubini a avertizat că băncile centrale și guvernele mondiale „pregătesc scena pentru mama tuturor crizelor în următorii câțiva ani”. El vorbește despre datorii și stagflație - o formă de criză economică ce rezultă dintr-o recesiune ce se reflectă într-o stagnare a activității economice și continuarea unui proces inflaționist.

Rezerva Federală și Trezoreria din SUA, împreună cu echivalentele lor din întreaga lume, s-au bazat pe politici fiscale și monetare ultra-relaxate pentru a stimula creșterea economică în ultimul deceniu. Ele au dublat această abordare în timpul pandemiei, cheltuind miliarde de dolari pe ajutoare de stimulare și achiziții de obligațiuni și menținând ratele dobânzilor aproape de zero. Aceste eforturi au umflat și mai mult prețurile acțiunilor, caselor și altor active și, de asemenea, au încurajat împrumuturile agresive, a spus Roubini.

Ce pericole vede Nouriel Roubini

Economistul a dat câteva exemple de exuberanță irațională: hype-ul din jurul criptomonedelor, acțiunile meme, SPAC-urile, adicp companii de ”faţadă”, create de investitori pentru a strânge bani printr-o listare pe bursă pentru ca ulterior să cumpere o altă companie și dezvoltarea așa-numitului retail trading odată cu succesul platformelor de tranzacţionare. El se așteaptă la o cerere uriașă care să alimenteze inflația și la presiuni de aprovizionare precum protecționismul, destrămarea lanțurilor globale de aprovizionare și atacuri cibernetice asupra infrastructurii cheie pentru a crește  prețurile.

Mai mult, guvernele au împrumutat sume mari de bani pentru a-și finanța planurile de stimulare și sunt mult mai îndatorate în prezent decât acum 50 de ani, a spus Roubini. Acestea se vor chinui să acopere datoriile, să salveze bănci și companii dacă piețele se prăbușesc și economia globală alunecă în recesiune, a avertizat el.

În consecință, băncile centrale sunt într-o situație dificilă, potrivit lui Roubini. Ele riscă să declanșeze un val de falimente și să împiedice creșterea economică dacă își reduc eforturile de stimulare și să alimenteze inflația dacă continuă cu eforturile de stimulare, a spus Roubini. "Este un accident în slow motion care pare inevitabil", a adăugat Roubini. "Stagflația anilor '70 va întâlni în curând criza datoriilor din perioada post-2008. Întrebarea nu este dacă, ci când."