Ministrul Educaţiei, măsuri pentru reducerea violenţei în şcoli şi taxarea bullying-ului

După înregistrarea primului caz oficial de bullying în România, Ministerul Educației a constituit un grup de lucru special pentru rezolvarea acestui tip de probleme.

• Comuna din România unde s-a înregistrat o prezenţă la vot "record" de 350%. Alte 6 secţii din aceeaşi zonă au avut prezenţă de peste 100%

După înregistrarea primului caz oficial de bullying în România, Ministerul Educației a constituit un grup de lucru special pentru rezolvarea acestui tip de probleme. Din acest grup pentru elaborarea normelor de aplicare ale Legii anti-violenţă în şcoli face parte şi o profesoară din Baia Mare. Ea este directoare la o şcoală, unde 90% dintre elevi sunt de etnie rromă, iar cazurile de bullying sunt tot mai des întâlnite.

Înainte ca bullying-ul să fie semnalat într-o instituție de învățământ, reprezentanții școlilor trebuie să facă distincția clară între acest fenomen şi un simplu comportament răutăcios sau nepoliticos.

Abia atunci, la nivelul școlii va fi constituită o comisie de analiză a situației, o comisie care va dispune şi măsuri.

Silvia Pop, profesor: Vorbim de diriginte care face parte din comisie, de consilierul şcolar, de doi trei profesori numiţi la nivelul unităţii şcolare şi un reprezentant al autorităţilor, a poliţiei.

În cadrul comisiei, directorul unității de învățământ îşi asumă un rol decisiv de a analiza situaţia şi de a dispune măsuri disciplinare împotriva elevului sau al cadrului didactic vinovat de hărțuirea constantă. Însă, nu doar directorul este decisiv.

Un rol major în constituirea acestei comisii la nivelul unităţii de învăţământ îl are consilierul şcolar. Asimilat din perspectiva şcolii cu un psiholog, acesta ar trebui să fie o prezenţă constantă între elevi.

Poliţiştii nu au definit în lege amenzi pentru fenomenul de bullying. Astfel, ei desfăşoară ore cu caracter preventiv în şcolile din România.

Cecilia Grozavu, purtător de cuvânt IPJ Maramureş: Elevii sunt încurajaţi să nu păstreze tăcerea şi să reclame de fiecare dată când sunt victime ale hărţuirii sau agresiunilor de orice fel, atât părinţilor şi cadrelor didactice, cât şi poliţiei. Mai ales dacă ele se repetă.

Elevii care provin din familii defavorizate ori cei cu dizabilităţi sunt cei mai afectaţi de fenomenul bullying. Psihologii vin cu câteva recomandări pentru părinţi.

Cecilia Ardusătan - psiholog: Părintele trebuie să-l asculte, să-l vadă, să-l valideze, să creeze o relaţie sănătoasa şi de calitate cu copilul lui. Şi atunci el va avea încredere să i spună părintelui dacă i se întâmplă ceva grav.

Repercusiunile asupra victimelor fenomenului de bullying sunt grave. De la anxietate sau depresie, elevii pot ajunge chiar şi la sinucidere.