Cum vrea Marcel Ciolacu să oprească consumul de droguri în rândul adolescenților: Tinerii între 16 şi 18 ani depistaţi pozitiv pierd dreptul de a lua permisul

România are de trecut un examen pentru generaţiile următoare. În prima zi de şcoală, preşedintele Iohannis a anunţat măsuri fără precedent: drogurile în şcoli devin o problemă de siguranţă naţională şi vor ajunge pe masa CSAT-ului în următoarea şedinţă. Premierul nu este de acord cu testarea elevilor, pe principiul "luării cu arcanul" şi vine cu o nou propunere: tinerii între 16 şi 18 ani depistaţi pozitiv să nu îşi mai poată lua carnetul de şofer la majorat. 

• Nouă metodă de fraudă când facem cumpărături online. Cine e în spatele schemei cu magazine-fantomă

Klaus Iohannis, președintele României: Vreau să mă refer acum la un fenomen alarmant, cel al consumului de droguri în rândul tinerilor. Am decis să includ pe ordinea de zi a următoarei şedinte a consiliului suprem de apărare a ţării acest subiect. Efectele, amploarea, provocările societale ale consumului de droguri mai ales de la vârste fragede şi în şcoli sunt o provocare serioasă la adresa siguranţei individuale şi naţionale.

Consumul de droguri este o problemă care de acum ţine de siguranţa naţională urgentă şi îşi face loc printre subiecte precum situaţii de alertă sau de conflict. După ce, ani la rând, statistica a fost ţinută la sertar şi am întors privirea de la un fenomen de amploare. Acum, atenţia va fi ţintită, cel mai probabil, pe strategii concrete şi imediate. Odată ce o temă e pusă pe agenda CSAT, toate instituțiile de forţă sunt obligate să se pună în mișcare.

Peste 1000 de substanţe interzise care nu pot fi depistate

Până atunci, drogurile fac ravagii de la vârste tot mai fragede.

Adolescent, fost consumator: Aveam 12 ani când am încercat prima oară droguri. Și la școală și în ore mă drogam. Eu cred că nu există şcoală în România în care să nu se consume droguri.

După accidentul din 2 Mai, în care un şofer drogat a omorât doi tineri, Ministrul de Interne a venit cu propuneri, inclusiv testări ale elevilor.

Marcel Ciolacu: Să devină, așa, o isterie națională în care să luăm copiii cu arcanul mi se pare o abordare deplasată. Nu cred în testări în masă dar am zis că venim cu modificări legislative astfel încât dacă un părinte doreşte ca şi copilul său să fie testat să se ducă să o facă pe cheltuiala statului. Poate găsim şi la tinerii între 16 şi 18 ani dacă sunt depistaţi la anumite testări pozitiv în ceea ce priveşte drogurile să nu aibă voie să îşi ia permisul de la 18 ani. Poate se gândesc mai bine înainte să experimenteze. Într-adevăr statul este dator să acţioneze mult mai drastic şi mult mai coordonat. Nu trebuie să testăm toţi copiii din România ca să putem prinde drogurile

Radu Țincu, medic toxicolog: Avem nevoie de programe educaţionale încă din şcoala primară şi ar trebui să avem o imagine de ansamblu a consumului în România, acum din păcate, este subdimensionată.

Din ianuarie şi până acum, la urgenţă, la spitalul Grigorescu Alexandrescu din Bucureşti, au ajuns cu supradoză 64 de minori. Iar cel mai mic avea doar 12 ani.

 Radu Țincu, medic toxicolog: Din păcate, realitatea ultimilor ani ne arată că tinerii încep să combine aceste substanţe. Sunt teste pozitive la 3-4 substanţe simultan şi asociate cel mai frecvent. cu alcool.

Peste 30 de grupuri infracţionale au fost destructurate anul acesta

Autorităţile mai au o provocare. Pe piaţă, sunt peste 1000 de substanţe interzise care nu pot fi depistate nici în urma analizelor de sânge în niciunul dintre laboratoarele din Europa. Sunt droguri sintetice care dau somnolenţă, ameţeală, halucinaţii şi al căror efect dura câteva ore.

"Cu ce te droghezi?"

"Nu contează. Nu apar la analize. Sunt făcute în aşa fel încât să nu apară la analize.  E o ţară liberă. Fiecare om face ce vrea."

Consumul însă nu poate fi redus dacă marile reţele de trafic de droguri nu sunt destructurate. Poliţia română spune că doar anul acesta a destructurat peste 30 de grupuri infracţionale, iar în faţa judecătorilor au fost trimise peste 1000 de persoane. Doar că marile dosare încă zac în justiţie, iar vinovaţii intârzie să plătească. Decizia de a introduce drogurile în şedinţa CSAT ar putea da un nou imbold în lupta împotriva stupefiantelor.