Jumătate de miliard de euro, bani aruncaţi în lupta împotriva abandonului şcolar. Zidul de care se lovesc directorii şi profesorii

Jumătate de miliard de euro are de cheltuit Ministerul Educaţiei pentru a reduce abandonul şcolar, o problemă care ne situează într-un top al ruşinii şi neputinţei, la nivel european. Mai marii din minister au făcut o listă cu şcolile eligibile, au trasat pe repede înainte nişte direcţii generale şi au lăsat greul în sarcina directorilor de şcoli. Ei trebuie să propună cele mai bune soluţii şi să gândească proiectele care să rezolve o problemă veche de zeci de ani, pentru care cei care s-au perindat prin Minister de-a lungul vremii nu au găsit nicio soluţie.

• Filmul tragediei de la Codăeşti, unde trei prieteni motocicliști şi-au pierdut viaţa. DETALII la Observator 17:00, la Antena 1
• Președintele Iranului Ebrahim Raisi, ucis în accidentul de elicopter, anunță televiziunea de stat

2500 de şcoli cu probleme au rămas pe lista finală a Ministerului Educaţiei. Cele mai multe, din mediul rural, din localităţi în care oamenii trăiesc la limita subzistenţei. Până la 200 de mii de euro pot să primească unităţile de învăţământ pentru a opri fenomenul abandonului şcolar. Cum? Echipa Observator şi-a propus să afle în trei şcoli din Dolj, aflate pe lista cu unităţi eligibile. 

Directorii de şcoli speră să primească fondurile curând

Prima oprire: Vârvoru de Jos. Directorul a aflat că şcoala ar putea primi fonduri. Şi cam atât. "Toate datele pe care le am în momentul de faţă sunt foarte sumare. Urmează să primim presupun, de la Minister, prin inspectoratul nostru şcolar", spune Adrian Velişcu, director de şcoală. 

Mergem mai departe şi ajungem în Sălcuţa. O comună în care trăiesc multe familii de romi. Directorul şcolii de aici e ceva mai bine informat. "Am depus cererea de înregistrare în vederea înscrierii în proiect, am descărcat formularele şi suntem în curs de elaborare a proiectului", explică Ionel Barbu, director de şcoală. 

Situaţie gravă. Soluţiile par imposibil de găsit

Situaţia din şcoală e gravă, iar soluţiile par imposibil de găsit. Directorul a cerut ajutorul profesorilor. "Atâta timp cât se derulează proiectele, e bine. Să zicem că mai găsim pârghii să îi aducem la şcoală. Tocmai datorită acestor subvenţii sau programe pe care le derulăm. Dar nu cred că la încetarea proiectului sau programului respectiv putem vorbi de o normalizare a situaţiei, cum s-ar dori", este de părere Corina Ungureanu, profesor.

Echipa Observator merge la o a treia şcoală, pentru a afla dacă aici au fost găsite idei salvatoare. În Vela, aproximativ 30% dintre elevi sunt în risc de abandon, iar şcoala poate primi 70 de mii de euro pentru a îi atrage înapoi în bănci. Directoarea a cerut ajutorul unei firme de consultanţă pentru a îi scrie proiectul. "Aş vrea să merg. Bine, e şi activitate obligatorie, pe digitalizare. Stimulente pentru elevii care au medii scăzute la română şi matematică şi care sunt în risc de abandon şi absenţe peste 20. Activităţi extracurriculare, tabere, excursii, să îi mai stimulăm cumva, să îi mai motivăm", afirmă Ionela Dinu, director.

Proiect finanţat prin PNRR

Proiectul, finanţat prin PNRR, a fost anunţat de Sorin Câmpeanu la sfârşitul anului trecut. La vremea respectivă, ministrul învăţământului era optimist cu privire la începerea lui şi spunea despre program că va fi o adevărată reformă a şcolii româneşti: "Este vorba de acces prin platforme online la predarea făcută de cei mai buni profesori din România. Se pot acorda şi forme de sprijin material. Este vorba de achiziţia de material sportiv, de echipamente IT".

Rata abandonului şcolar în România

Potrivit Ministerului, rata abandonului şcolar a depăşit 15,5 procente în anul 2020 şi s-a intensificat în timpul pandemiei. Este de aproape opt ori mai mare decât în alte state europene. În Croaţia, de exemplu, se înregistrează o incidenţă a abandonului şcolar de 2,2%, în timp ce în Grecia aceasta ajunge la 3.8%.