Școala online, o acțiune considerată un lux în multe zone din România

Ce punem azi pe masă - e întrebarea care frământă sute de mii de familii în România. O tabletă, răspunde Ministerul Educaţiei, care le cere elevilor să facă lecţii online. Un lux chiar şi pentru mulţi profesori.

• "N-am mai putut să salvez nimic. Totul a rămas acolo. O viaţă am muncit". Flăcări violente lângă Mănăstirea Voroneţ. Două familii şi-au pierdut agoniseala într-o clipă

• Peste 65% dintre elevii din școala online nu au gadget-uri și competențe digitale.
• Ministrul Educației promite că elevii vor primi tablete.

Statul promite să-i ajute, dar investiţiile care nu s-au făcut în trei decenii sunt greu de făcut peste noapte.

Scânteia, Iaşi. Un sat oarecare din Moldova. O lume închisă pentru copiii care cresc aici. De când pandemia le-a pus lacătul pe şcoală, puţini au reuşit să ţină pasul cu educaţia online.

Anunţul Ministerului că şcoala virtuală e obligatorie nu a schimbat nimic aici.

"Şi cum veţi face cu obligativitatea asta? La asta ar trebui să se gândească ăia care au pus condiţia, nu noi", este o discuție uzuală.

La fel gândeşte şi învăţătorul satului care, după peste patru decenii la catedră, se vede nevoit să-şi facă peste noapte debutul în online.

Petrică Miron, învăţător Scânteia: Ăsta este telefonul meu, suficient şi destul. Al meu personal şi n-am altul. N-am cum să intru online și nu de rea voinţă. N-am cum s-o iau în calcul.

Directorul școlii din Scânteia spune că "este foarte dificil din cauză că elevii nu-şi permit acest lux. E un lux pentru ei. Nu au telefon în casă, dar să aibă şi internet".

Un lux pentru cei peste 65% dintre elevi care nu au nici gadgeturi, nici competenţe digitale. Şi un vis pentru 150 de mii de copii care adorm flămânzi în România.

Ministerul Educaţiei promite totuşi că toţi elevii vor primi tablete.

Monica Anisie, ministrul Educației: Pentru elevii care nu au acces la tehnologie, unitățile de învățământ și Inspectoratele Școlare vor oferi sprijin. Vor transmite elevilor resurse de învățare și sarcini.

Dar planurile de la Bucureşti - de a impune şcoala online - ridică, într-un sat din Gorj, până şi sprâncenele autorităţilor locale.

Ion Stamatoiu, primarul comunei Scoarța: Asta ne mai lipsea. Dacă doamna ministru crede și susține cu tărie, să coboare cu picioarele pe pământ, să vină între noi, să vadă care este situația. Părinții, dacă le spunem așa ceva, se închină.

Aceasta este cea mai mare școală din comună. Sunt înscriși aici 150 de copii, elevi care, în 2020, nu au o toaletă modernă și sunt nevoiți să meargă și acum la cea din fundul curții, unde nu există nici apă și nici canalizare

Unde există voinţă, se poate: "Haideţi să începem să vedem unde am rămas data trecută! Închideţi microfonul, copii, ca să ne putem auzi".

Pe prispa unei case din satul Peştera, Constanţa, la un birou improvizat, l-am găsit pe Alexandru.

E clasa a treia şi participă la orele online. În faţa unei tablete performante, desluşeşte singur tainele tehnologiei.

Tableta a primit-o de curând - la fel ca toţi ceilalţi elevi din sat. Dar nu de la părinţi, care nu şi-ar fi permis să investească în gadgeturi.

Din cei peste 400 de elevi și preșcolari din comuna Peştera, doar 20 la sută aveau un telefon și posibilitatea să se conecteze la internet. Autoritățile locale au anulat evenimente precum ziua comunei sau de 1 iunie, iar banii au fost investiți în tablete oferite copiilor.

Dispozitivele le vor rămâne elevilor până când va suna clopoţelul de final de an, apoi vor fi predate şcolii.