143 de ani de la naşterea lui Constantin Brâncuşi. Moştenirea lăsată ţării noastre se pierde din nepăsare

Constantin Brâncuşi, al doilea cel mai bine vândut sculptor al lumii, e un simbol dincolo de graniţe, dar e uitat chiar în ţara natală. S-au împlinit 143 de ani de la naşterea lui, dar puţini români şi-au amintit că e ziua Brâncuşi.

• Nouă metodă de fraudă când facem cumpărături online. Cine e în spatele schemei cu magazine-fantomă

Constantin Brâncuşi, al doilea cel mai bine vândut sculptor al lumii, e un simbol dincolo de graniţe, dar e uitat chiar în ţara natală. S-au împlinit 143 de ani de la naşterea lui, dar puţini români şi-au amintit că e ziua Brâncuşi. Autorităţile noastre s-au mulţumit să-i construiască o casă muzeu şi să vorbească despre el o dată pe an. În timp ce în lume capodoperele lui sunt vândute cu zeci de milioane de dolari. În oraşul căruia marele sculptor i-a dăruit un ansamblu monumental, autorităţile caută abia acum soluţii de conservare a lucrărilor.

"Eu nu creez păsări, ci zboruri. Ceea ce vă dăruiesc eu este bucurie curată!"

Aşa se prezenta lumii, Constantin Brâncuşi, artistul pe care presa internaţională l-a numit al doilea cel mai mare sculptor al erei moderne. Anul trecut, românul a devenit ŞI al doilea cel mai bine vândut sculptor al lumii, după ce un colecţionar misterios a plătit 71 de milioane de dolari pentru "Tânăra fată sofisticată." Operele lui au trecut în lume proba timpului. În România natală, însă, câţiva turişti şi-au amintit de casa-muzeu care îi poartă numele, de la Hobiţa.

În Târgu Jiu, oraşul căruia sculptorul i-a dăruit Masa Tăcerii, Coloana Infinitului şi Poarta Sărutului nimic nu le-a amintit turiştilor că e ziua Brâncuşi.

Doru Strambulescu, directorul Centrului Brancusi: A-l promova pe Brancusi din punctul meu de vedere este o greseala. La nivel mondial este cunoscut nu numai de specialisti, dar si de cei care iubesc arta.

În timp ce francezii i-au conservat atelierul de la Paris şi i-au expus operele în muzee, România de abia acum se gândeşte cum să-i protejeze lucrările. În 2013, Poarta Sărutului s-a îngălbenit după ce a fost spălată cu apă, pe Coloana Infinitului vizitatorii şi-au scrijelit numele, iar autorităţile n-au reuşit să-i păstreze în muzee lucrări emblematice.

Cuminţenia Pământului a fost retrasă de la Muzeul de Artă al României, după ce campania de strângere de fonduri iniţiată de Ministerul Culturii a eşuat.

În timp ce pentru lumea întreagă Brâncuşi e un simbol, în România lucrările lui dispar pur şi simplu. O copie a unui bust semnat şi autorizat de marele sculptor, a fost recuperată de autorităţile din Buzău, la mai bine de 10 ani după ce a fost furată din cimitirul oraşului.

Târâtă, zgâriată, a fost tras de ea, aici sunt niste proeminente, a fost tarata pe cine stie ce suprafate.

La 143 de ani de la naşterea marelui sculptor, Ansamblul Brâncuşi de la Târgu-Jiu încă aşteaptă să fie inclus pe lista patrimoniului UNESCO.