210 copii victime ale exploatării prin muncă în România: cei mai mici au între 1 și 2 ani. Raport îngrijorător al World Vision

210 copii au fost anul trecut victime ale exploatării prin muncă. În mediul urban, au fost raportate 100 de cazuri și 110 de cazuri raportate în mediul rural. Cei mai mici au între 1 și 2 ani.

• Haos pe șosele, trafic paralizat și viscol în jumătate de ţară. Zona în care zăpada e de jumătate de metru. Ninsorile vor continua în 23 de judeţe

Conform World Vision România, România rămâne o țară sursă pentru traficarea victimelor în scopul exploatării sexuale și a exploatării prin muncă forțată.

Anul trecut, în Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție a identificat 210 de victime copii. În mediul urban, au fost raportate 100 de cazuri și 110 de cazuri raportate în mediul rural. Analizând distribuția pe gen, se observă o predominanță a băieților, cu 115 cazuri, față de 95 de cazuri pentru fete.

Distribuția pe grupe de vârstă arată o situație alarmantă

Distribuția pe grupe de vârstă arată o situație alarmantă: copiii cu vârste între 1 și 2 ani sunt raportați în 21 de cazuri, iar cei între 3 și 6 ani în 39 de cazuri, ceea ce sugerează că și cei mai mici dintre copii sunt expuși riscurilor de exploatare.

De asemenea, în categoria 7-9 ani sunt 32 de cazuri, iar la copiii între 10 și 13 ani se înregistrează cel mai mare număr de cazuri (61), indicând că preadolescenții sunt cei mai susceptibili la munca forțată. Nu în ultimul rând, copiii cu vârste între 14 și 17 ani sunt implicați în 48 de cazuri.

Cei mai vulnerabili copii sunt cei care se află în plasament, care beneficiază de servicii sociale, provin din familii disfuncționale sau se confruntă cu sărăcie extremă. Cei mai mulți minori traficați au niveluri scăzute de educație, deoarece au abandonat învățământul formal din cauza circumstanțelor dificile de viață.

Exploatarea copiilor prin munca în gospodărie

O altă formă de vulnerabilitate o reprezintă exploatarea copiilor prin munca în gospodărie. Deși nu constituie o categorie în sine, copii, în special cei proveniți din medii defavorizate, sunt implicați adesea în munca gospodărească, sacrificându-și educația. Această situație este percepută frecvent ca o normă în anumite comunități, deși ar trebui considerată o formă de abuz.

37% dintre adolescenți lipsesc de la şcoală pentru că trebuie să lucreze în gospodărie. Media zilnică de lucru este de două ore, ceea ce combinat cu programul de școală, navetă și teme încarcă extrem de mult programul adolescenților: 46% dintre ei acuză oboseală din cauza faptului că muncesc, la câmp, în gospodărie și pentru creșterea animalelor.

Alături de sărăcie, lipsa de atractivitate a școlii reprezintă o altă cauză a abandonului școlar din mediul rural. Aproape jumătate (47%) dintre adolescenți spun că nu le place școala niciodată sau le place doar uneori.

„România are o legislație complexă care să protejeze copiii de exploatarea economică și de munci grele. Cu toate acestea, fenomenul rămâne foarte puțin recunoscut și, în continuare, subraportat. Mai mult decât atât, procentul copiilor care muncesc în gospodărie în detrimentul educației este realmente îngrijorător. Datele indică faptul că în mediul rural există mai mulți copii care muncesc comparativ cu cei din mediul urban, în special în activități agricole, în gospodării și la îngrijirea animalelor”, spune Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România.

Alte categorii sociale vulnerabile sunt grupurile discriminate etnic, social sau cultural care provin din comunități marginalizate și excluse, persoanele migrante care nu au un statut legal, tinerii aflați în tranziție către maturitate (adolescenți), etc.

Pentru 47% dintre adolescenți, una dintre priorități este să fie pe banii lor

Conform unui studiu al organizației menționate, pentru aproape jumătate (47%) dintre adolescenți, una dintre priorități este să fie pe banii lor. Cu toate acestea, fiind insuficient ascultați și informați, tineri nu își cunosc drepturile și nici riscurile la care se expun: mai mult de jumătate (54%) dintre copiii declară că nu au fost consultați nici măcar o dată cu privire la deciziile care îi afectează în mod direct.

Unul din 2 copii nu este implicat în luarea unei decizii și doar 2% dintre copii au fost consultaţi de către autorități publice locale. Această absență a sprijinului duce la formarea unor tineri care ajung, în căutarea unui loc de muncă, să accepte condiții inadecvate și abuzive, având în față angajatori care nu le respectă drepturile, respectiv, în risc de exploatare prin muncă.