Când am putea circula pe centura Capitalei ca-n vestul Europei? Autoritățile se întrec în promisiuni, realitatea e sumbră: lucrări întârziate și șantiere abandonate

Sunt mai bine de 30 de ani de când un banal drum judeţean se tot transformă în aşa-zisa "centură" a Capitalei. Măcar pe hârtie planurile arată bine. Pentru că, în realitate, de la un an la altul, pe şoseaua gâtuită de sensuri giratorii la intersecţiile cu drumurile naţionale care intră în oraş, se circulă tot mai prost. Cauzele sunt multe: de la creşterea valorilor de trafic, la lipsa măsurilor luate la timp. Cu o întârziere de câteva decenii, accelerăm, în sfârşit, spre normalitatea europeană: în doi ani am putea ocoli Bucureştiul mai repede decât ne ia acum să-l traversăm prin centru. 

• SNSPA a decis nominalizarea lui Donald Trump pentru Premiul Nobel pentru Pace: "Este un politician atipic"

Construită pe vremea lui Nicolae Ceauşescu, centura Capitalei a fost, iniţial, un drum judeţean proiectat pentru un trafic mediu zilnic de 5.000 de autoturisme. A primit, pe hârtie, statut de drum naţional. În teren a rămas aceeaşi şosea îngustă şi plină de gropi. Astăzi, în jurul Bucureştiului, circulă de cinci ori mai multe maşini decât atunci. Aşa că ocolitoarea e folosită numai de cei care nu au încotro. 

Greta Neagu: Este ora 15 şi a început unul dintre intervalele de coşmar pentru şoferii care ocolesc Bucureştiul. În această zonă se face trecerea de la două benzi pe sensul de circulaţie la o singură bandă. Şi iată, s-au format deja cozi de kilometri întregi. 

Ambuteiajele sunt iminente și sunt aproape continue. O spune însuşi şeful CNAIR. Explicaţia e simplă: în 2022, din cei 72 de kilometri ai centurii, 42 au doar câte o bandă pe sens. 

Ionel Scrioşteanu, secretar de stat: Cel mai simplu şi cel mai simplu va fi când vom avea autostradă de centură pentru că actuala centură a Capitalei trebuie să devină un fel de bulevard al Bucureştiului. 

Un bulevard aflat în lucru de mai bine de două decenii. Pasajul de la Domneşti a fost inaugurat după mai bine de 14 ani de aşteptare. Rămân alte trei puncte critice. Trei pasaje încă în lucru. 

În 2023 ar putea fi inaugurat pasajul Berceni

Greta Neagu: Cel mai avansat este cel de la Berceni, unde lucrările au ajuns la un stadiu de 77%. Olteniţei este cel mai complex pasaj suprateran de pe Centura Capitalei. Stadiul lucrărilor aici a ajuns la 74%. Cel mai probabil va fi inaugurat după cel de la Berceni, anul viitor. Pasajul de la Cernica trebuia să fie inaugurat anul acesta. În realitate, însă, pe şantier nu se mai întâmplă nimic. Constructorul are probleme financiare, iar lucrările au rămas la un stadiu de doar 10 la sută. 

Ionel Scrioşteanu, secretar de stat: Acolo au fost probleme cu proiectul tehnic pus la dispoziţie de către CNAIR, a trebuit reproiectat mare parte din lucrare. În momentul de faţă nu mai are nicio problemă firma să lucreze. Dar nu lucrează. 

Cristian Pistol, directorul CNAIR: Am dat un ultimatum constructorului. Vom proceda la rezilierea contractului. 

Firma care se ocupă de pasajul Cernica şi-a asumat că va lărgi la 4 benzi şi un tronson de 12 kilometri, care leagă fostul drum spre mare de Autostrada Soarelui. Şantierul ar fi trebuit să fie gata în 2021. E abandonat. 

Autoritățile sunt optimiste: vom circula mai bine odată cu deschiderea pasajelor aflate acum în lucru

Autorităţile speră, totuşi, că vom circula mai bine odată cu deschiderea pasajelor aflate acum în lucru. 2023 va fi anul inaugurărilor. Prima şi cea mai aşteptată - a pasajului Berceni. Mai e, însă, mult până departe. 

Muncitor: Am înţeles că la decembrie ar fi gata. Anul ăsta. Acum, vom vedea! 

Ce-ar fi fost, însă, un astfel de proiect fără o mică întârziere. Termenul inaugurării a fost deja modificat. 

Ionel Scrioşteanu, secretar de stat: Finalizarea lucrărilor va avea loc la sfârşitul lui martie, începutul lunii aprilie - adică în câteva luni. Au fost probleme în aprovizionarea cu materii prime şi materiale. Este posibil să fie o chestiune de o săptămână, două diferenţă între cele două pasaje. Tot aşa, Maxim în luna aprilie să dăm în trafic şi pasajul cu DN4, şoseaua Olteniţei. 

Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor: Sunt în grafic! Nu vreau să cobesc! Am avut multe experienţe în care anumite companii au pornit bine, şi-au făcut lucrările bine şi pe final au reuşit să nu se mai înscrie. 

Şoferii care pierd, zilnic, zeci de minute în blocajele de pe centură şi-au pierdut demult optimismul pe care îl afişează, în faţa camerei, autorităţile. 

Ionel Scrioşteanu, secretar de stat: Mai sunt intersecţii care trebuie rezolvate, care au fost mai mult ca sigur gândite prost. 

Este şi ce se întâmplă între Dragomireşti şi Chiajna, unde au fost proiectate două sensuri giratorii care se blochează unul pe celălalt. Aşa că nici daca vor fi două benzi pe sens aici, nu vom scăpa de blocaje. Vom ajunge să ocolim Bucureştiul mai repede decât îl străbatem prin centru abia când vom avea o Autostradă de Centură. Inelul de sud al noii centuri ar putea fi inaugurat la sfârşitul anului viitor. 

Cristian Pistol, director CNAIR: În acelaşi timp venim şi cu modernizarea centurii existente de la două la patru benzi pe zona de sud, astfel încât valorile de trafic să crească, iar ambuteiajele să se diminueze. 

Deşi pe centura Capitalei se poate circula, legal, cu 90 de kilometri pe oră, aplicaţiile de trafic măsoară, pe cele mai multe porţiuni viteze sub 10 kilometri pe oră la orele de vârf. De o parte şi de alta a drumului s-au ridicat zeci de blocuri, s-au deschis afaceri, dar nu s-au construit noi căi de acces.

În peisajul actual, autorităţile vin cu noi promisiuni. Un pasaj subteran în zona DN1 - Otopeni, pasaje pe mai multe nivele la Măgurele şi Bragadiru şi noi conexiuni între drumurile naţionale şi centură. Ritmul lucrărilor rămâne, însă, cel cu care am fost obişnuiţi.