Caracatiţa fabricii de acte din Botoşani. 10.000 de ruşi, ucraineni şi moldoveni, "transformaţi" în români. Cum se împărţeau banii

Este anchetă de proporţii în judeţul Botoşani, după ce aproximativ 10.000 de cetăţeni moldoveni, ucraineni şi ruşi au fost depistaţi cu documente româneşti false. Actele ar fi fost eliberate de funcţionari publici din două primării, care sunt suspectaţi pentru luare de mită. Iată cum funcţiona reţeaua şi cât costa un astfel de document.

• Alege ce urmează! Tu eşti liderul! Elena Lasconi, candidatul USR la alegeri, faţă în faţă cu Alessandra Stoicescu de la ora 19:00, la Antena 1
• Cele trei mari gafe făcute de candidaţi la dezbaterea prezidenţială şi cât îl va costa pe Ciolacu scandalul Nordis - analist

Sumele plătite pentru obţinerea documentelor româneşti ar fi fost cuprinse între 350 şi 400 de euro şi variau în funcţie de serviciile oferite de intermediari, potrivit anchetatorilor. Totodată, aceştia spun că banii se împărţeau tuturor persoanelor care ajutau la obţinerea respectivelor documente româneşti Astfel, între 100 şi 150 de euro de persoană celor care erau dispuşi să primească în mod fictiv în spaţiul lor cetăţeni născuţi în Republica Moldova, Ucraina şi Federaţia Rusă, cunoscând faptul că aceştia nu vor locui vreodată la adresă. Apoi, sume cuprinse între 50 şi 100 de euro de persoană unor funcţionari publici din cadrul serviciilor de Evidenţa Persoanelor din cadrul unor primării de pe raza judeţului Botoşani. Aceştia ar fi introdus fără drept în sistem date neconforme cu realitatea, dar ar fi eliberat în regim de urgenţă şi cărţi de identitate neconforme realităţii. În două zile, beneficiarul ar fi obţinut atât cartea de identitate, cât şi paşaportul. 50 de euro se împărţeau altor funcţionari publici din cadrul primăriilor, pentru eliberarea unor documente necesare emiterii actelor de identitate, chitanţe, adeverinţe, copii, taxe pentru eliberarea documentelor.

Două primării, percheziţionate

Primăriile din oraşul Bucecea şi comuna Vârfu Câmpului din judeţul Botoşani sunt vizate de percheziţiile din cursul dimineţii de miercuri efectuate de poliţiştii de frontieră din cadrul Direcţiei de Prevenire şi Combatere a Migraţiei Ilegale şi a Infracţionalităţii Transfrontaliere al Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră şi ai inspectoratelor teritoriale ale poliţiei de frontieră Iaşi şi Sighetu Marmaţiei, în dosarul documentelor de identitate pentru cetăţeni moldoveni, ucraineni şi ruşi.

De asemenea, zeci de locuinţe din Bucecea şi Vârfu Câmpului sunt percheziţionate.

Ancheta, care se derulează sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sunt realizate într-o cauză penală în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de luare de mită şi fals informatic de către funcţionari publici de pe raza judeţului Botoşani, precum şi cu privire la săvârşirea infracţiunilor de dare de mită, trafic de influenţă, cumpărare de influenţă, fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Acte false pentru cetăţeni străini

Ancheta vizează destructurarea unei reţele care, prin intermediul unor funcţionari publici din două servicii de evidenţă a populaţiei din cadrul unor primării, a obţinut documente de identitate româneşti neconforme cu realitatea pentru persoane născute în Republica Moldova, Ucraina şi Federaţia Rusă.

În mod concret, beneficiarii au obţinut cărţi de identitate, cu stabilirea domiciliului la imobile care aparţineau unor cetăţeni români care au decedat, iar partajul succesoral nu a fost efectuat, care sunt netrasportabili sau plecaţi în străinătate, fără acordul lor, prin întocmirea în fals a declaraţiilor de luare în spaţiu şi implicit fără prezenţa lor în faţa funcţionarului de la Serviciul de evidenţă al persoanelor din cadrul primăriilor.

Astfel, în comuna Vârfu Câmpului din judeţul Botoşani figurează aproximativ 10.000 de cetăţeni originari din Ucraina, Republica Moldova şi Federaţia Rusă, majoritatea având domiciliul la diferite adrese, fără acordul prealabil al proprietarilor, sau în baza unor declaraţii de luare în spaţiu neconforme cu realitatea, prin contrafacerea semnăturii proprietarilor sau a unor adeverinţe emise de reprezentanţi ai primăriei, în care a fost consemnat în mod nereal dreptul de proprietate.

Sumele de bani plătite pentru obţinerea unei cărţi de identitate româneşti ar fi fost cuprinse între 350-400 de euro şi variau în funcţie de serviciile oferite de către intermediar. Percheziţiile au loc şi în judeţul Suceava şi în municipiul Bucureşti.