Cât costa numărarea urşilor: 11 milioane de euro, plătiţi din fonduri europene. 1000 de garduri electrice, instalate

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi Ministerul Mediului au lansat, miercuri, un proiect care va estima populaţia de urşi din România, valoarea acestuia ridicându-se la 11 milioane de euro, fonduri europene. De asemenea, în cadrul acestui proiect vor fi instalate peste 1.000 de garduri electrice pentru protecţia bunurilor oamenilor şi a culturilor agricole.

• Formula 1, Marele Premiu de la Imola. Max Verstappen va pleca din pole position. Cursa, LIVE duminică de la ora 16:00, pe Antena 1 și în AntenaPLAY

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a afirmat, miercuri, într-o conferinţă de presă, că autorităţile încearcă să rezolve astfel o problemă care trenează de mai mulţi ani. “Vorbim despre un proiect cu fonduri europene pe care îl lansăm astăzi şi are o importanţă deosebită pentru o temă care ne preocupă de toţi în aceste zile, anume populaţia de urşi, interacţiunea cu oamenii. Încercăm să rezolvăm pe fonduri europene o problemă care trenează de mai mulţi ani. După cum ştiţi în 2016 s-a luat decizia de a se interzice vânătoarea la urşi şi prezumţia la acel moment era aceea că există un pericol de exces cu această vânătoare şi altă prezumţie era că evaluările privitoare la numărul populaţiei de urşi nu erau foarte bazate pe cifre foarte solide. Şi prezumţia la acel moment a fost că e o decizie temporară, urmând să se facă un recensământ pe baze ştiinţifice a câţi urşi avem exact în România şi apoi se va reveni. Nu s-a întâmplat nimic”, a explicat Cristian Ghinea, potrivit news.ro.

El a menţionat că valoarea acestui proiect este de 11 milioane de euro. “Este vorba despre proiectul numit Implementarea Planului Naţional de acţiune pentru conservarea populaţiei de urs din România, un proiect de 11 milioane de euro, care este finanţat din Programul Operaţional Infrastructură Mare, Axa 4”, a explicat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

La rândul său, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Barna Tánczos, a explicat care sunt obiectivele acestui proiect. “Primul obiectiv al acestui proiect este un studiu ştiinţific pe populaţia de urs din România, un studiu ştiinţitic care este în premieră chiar mondială la o asemenea populaţie de urs nu s-a făcut nicăieri în lume un studiu bazat pe probe genetice. Studiul cel mai amplu s-a făcut la o populaţie de aproximativ 3.000 de exemplare, cu siguranţă România este mult peste acest număr în ceea ce priveşte populaţia de urs. Ultima raportare din 2016 a însemnat o populaţie între 6.500 şi 7.000  de exemplare”, a explicat ministrul Mediului.

El a precizat că această metodă este cea mai exactă din punct de vedere ştiinţific prin care poate fi estimată populaţie de urs. “Este cea mai exactă metodă ştiinţifică prin care se poate estima o populaţie de urs, vorbim în continuare de estimare, nu putem vorbi de un numărare bob cu bob, exemplar cu exemplar pentru că vorbim de un habitat natural unde sunt amplasate aceste populaţii în diverse zone, dar în niciun caz nu vom putea vorbi, indiferent de metodă, despre o numărare exemplar cu exemplare, estimarea în aceste condiţii cea mai bună este bazată pe o metodă ştiinţifică, va fi bazată pe o colaborare cu experţi internaţionali, se prevede chiar în proiect care experţi internaţionali din Norvegia, din Germania, din Marea Britanie, din Suedia, din Slovenia şi din Slovacia să facă parte din acest proiect”, a transmis ministrul.

Ce presupune proiectul 

El a menţionat care sunt paşii care vor fi făcuţi în cadrul acestui proiect. “Concret ce se va întâmpla în acest proiect, după demararea proiectului. Se va lansa în primăvara anului 2022 o campanie de prelevare de probe AND, de probe genetice din păduri, aici suportat va fi asigurat ştiinţific de Institutul de Cercetare, suportul pe partea de resurse umane de Romsilva, respectiv de voluntari care vor fi în urma în urma colaborării noastre cu organizaţii neguvernamentale. Vorbim de o colectare în masă a probelor genetice şi vor fi centralizate în sistem informatic, care pe de o parte va localiza cu coordonate GPS locurile de recoltare a probelor, va însemna o identificare în sistem pe baza de cod a bare a fiecărei mostre AND şi fiecare probă genetică va fi stocată practic într-o bază de date”, a mai afirmat Barna Tánczos.

Ministrul a prezentat şi celelalte două obiective ale acestui proiect. “Al doilea obiectiv este construirea unui complex de îngrijire a urşilor bruni în judeţul Braşov, cu un buget de aproximativ două milioane de euro pentru aproximativ 100 de exemplare, pe 60 de hectare se va construi un complex. Complexul va fi dotat cu drone, cu soluţii care elimină contactul direct între urs şi om în momentul în care se desfăşoară această activitate de hrănire şi aici vor fi relocate acele exemplare care nu mai pot în habitatul lor natural. (…) Al treilea obiectiv este achiziţionarea şi instalarea de sisteme de protecţie a animalelor domestice, a culturilor şi a bunurilor populaţie. Vorbim aici de 1140 de garduri electrice, de  diverse tipuri, de diverse tehnologii şi montarea camerelor de supraveghere pentru a urmări eficienţa fiecărui tip de gard electric”, a mai afirmat ministrul Mediului.