Ce este o fermă de troli şi cum acţionează

În ultimele zile, în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale din România, s-a discutat intens despre fenomenul fermelor de troli. Ce reprezintă aceste structuri şi care este scopul lor? 

• Cum ar arăta o zi într-o Românie de factură legionară în stil Călin Georgescu? Istoricul Cristian Manolachi a explicat pericolele

Potrivit unui document NATO publicat în 2020, fermele de troli reprezintă structuri bine organizate care desfășoară activități de dezinformare şi propagandă pe Internet, acționând sub acoperirea unor denumiri neutre, precum „agenții de relații publice” sau „centre de cercetare online”.

Aceste structuri își concentrează de obicei operațiunile asupra unor scopuri politice sau economice, precum atacarea oponenților politici sau discreditarea companiilor concurente, la cererea clienților. Metodele lor includ utilizarea știrilor false și a discursurilor instigatoare la ură pentru a manipula opinia publică.

Termenul "fermă de troli” a fost popularizat în 2015, când o investigație jurnalistică a scos la iveală o astfel de structură la Sankt Petersburg. Agenția de Cercetare pe Internet, condusă de oligarhul Evgheni Prigojin, angajase aproximativ 300 de persoane pentru a publica pe rețelele sociale postări care promovau imaginea președintelui rus Vladimir Putin și criticau țările care se opuneau intereselor Rusiei. Activitatea acestei ferme a fost inițial corelată cu anexarea Crimeei și, ulterior, cu alegerile prezidențiale din SUA.

Tactici și mijloace de acțiune

Fermele de troli se bazează pe conturi false pe rețelele sociale, gestionate cu atenție pentru a părea autentice. Pe fiecare cont apar nformații care simulează viața personală, iar fotografiile folosite provin din baze de date online și sunt modificate pentru a păcăli motoarele de căutare. Organizarea este minuțioasă: angajații lucrează în schimburi, asigurând astfel o prezență continuă în mediul online și o vizibilitate sporită pentru mesajele lor.

Pe lângă profilurile false, fermele de troli creează site-uri pentru a sprijini operațiunile de dezinformare. De asemenea, angajații participă activ în discuții online, răspund la comentarii și chiar simulează dispute pentru a face mai credibile profilurile false. Aceste eforturi sunt susținute de programe automate, numite boți, care trimit mesaje pe baza anumitor cuvinte-cheie.

Principalii actori din social media, precum Facebook, Google și Twitter, au început să ia măsuri împotriva acestor practici, ștergând conturi false și blocând campaniile de trolling coordonate. În 2018, Twitter a eliminat 2 milioane de conturi false, în timp ce Facebook și Twitter au colaborat pentru a bloca propagarea unor campanii finanțate de stat, precum cele susținute de autoritățile chineze în contextul protestelor din Hong Kong.

Scandalul Geoană - Lasconi şi fermele de troli

Marcel Ciolacu si Elena Lasconi l-au acuzat pe Mircea Geoană că ar folosi ferme de troli în campania electorală, pentru a manipula alegătorii pe reţelele de socializare. Fostul lider NATO spune că e vorba despre "minciuni sfruntate" si acuză, la rândul său, o operaţiune de fake-news pusă la cale de PSD. Între timp, institutiile Statului fac verificări în acest caz.

Directoratul Naţional pentru Securitate Cibernetică a anunţat că a făcut verificări în acest caz şi că în urma propriei anchete reiese că nu există nicio dovadă că în România ar exista o astfel de fermă de troli făcută să influenţeze şi să manipuleze opinia alegătorilor pe reţelele de socializare.

În această dimineaţă, Toni Greblă, preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, a anunţat că în urma unei colaborări cu Ministerul Digitalizării şi cu Autoritatea Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii, Autoritatea Electorală Permanentă a sesizat principalele platforme de socializare (Facebook, Instagram, Tiktok) pentru a verifica oficial dacă există candidaţi la alegerile prezidenţiale care ar folosi ferme de troli pentru a manipula intenţia de vot şi opinia alegatorilor pe reţelele de socializare.