Scandalul fermelor de troli. AEP anunţă că a solicitat Tiktok, Facebook şi Instagram să verifice şi să ia măsuri

"Noi colaborăm de mai multă vreme pe acest subiect, nu neapărat pe subiectul trolilor, ci pe subiectul necesităţii de a combate fake news-urile, dezinformarea şi defăimarea, care au început să devină specifice companiilor electorale, campaniilor media, de altfel. Şi sigur că şi în cursul zilei de ieri şi astăzi am avut discuţii, atât cu conducerea ANCOM, cât şi cu conducerea Ministerului Digitalizării. Şi în acest sens, Autoritatea Electorală Permanentă, astăzi, în cursul dimineţii, a solicitat principalelor platforme - Tiktok, Facebook şi Instagram - să verifice dacă există fluxuri semnificative de comunicaţii, dacă există indicii că anumiţi candidaţi la alegerile prezidenţiale, în general, dacă în contextul campaniei electorale pentru alegerea preşedintelui au identificat astfel de posibilităţi şi dacă le-au identificat, să ia măsurile corespunzătoare şi să ne informeze şi pe noi în acest sens", a afirmat Greblă, la o conferinţă de presă, întrebat dacă a avut discuţii cu ANCOM în legătură cu folosirea fermelor de troli la alegeri, relatează Agerpres. 

Controversa fermelor de troli

Chestionat dacă a avut discuţii cu MAI, Greblă a spus că AEP nu a primit nicio sesizare oficială din partea unui organism al statului român şi nici de la persoane fizice sau alte persoane juridice şi nu discutat cu reprezentanţii Ministerului de Interne. Potrivit lui Greblă, există o obligaţie pentru platformele social-media de a îndepărta, de a şterge astfel de postări. "În ceea ce priveşte Autoritatea Electorală Permanentă, eu pot să vă spun că dacă vom sesiza, dacă vom descoperi astfel de situaţii, vom vedea sursele de finanţare şi modul în care au fost plătite aceste activităţi, pentru că nimeni nu face ceva gratis în această privinţă. Şi avem posibilitatea să confiscăm sumele astfel cheltuite, să aplicăm sancţiuni contravenţionale şi, dacă considerăm că s-a săvârşit o faptă penală, avem obligaţia să sesizăm autorităţile competente", a explicat Toni Greblă.

Despre verificări ale AEP cu privire la modul în care candidaţii îşi fac campanie în online, Greblă a spus: "Nu, pentru că nu avem atribuţii în acest sens, nu avem nici structura şi dotarea corespunzătoare, sunt alte instituţii care au această misiune". "Noi verificăm numai legalitatea veniturilor, legalitatea efectuării cheltuielilor şi a conţinutului mesajelor atunci când le avem. Nu am fost sesizaţi în legătură cu mesaje transmise în sistemul de care vorbeaţi dumneavoastră sau în alt sistem. Când vom fi sesizaţi, vom verifica dacă ceea ce s-a folosit ca propagandă electorală îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege şi vom lua măsurile corespunzătoare", a adăugat şeful AEP.

Toni Greblă a arătat că nu ştie dacă au toate partidele o asemenea promovare online şi nici dacă competitorii politici au contractat astfel de activităţi. "Sigur că ar trebui definit mai întâi ce înseamnă ferme de troli, pentru că o fermă de troli înseamnă o serie de calculatoare aşezate într-o anume configuraţie, care să permită o multiplicare în mii, zeci de mii de exemplare, să zic cu ghilimele de rigoare, ale mesajelor pe care aceştia le transmit. Aceasta este o chestie tehnică, vă rog să-i întrebaţi pe cei care autorizează astfel de activităţi, care verifică. Autoritatea Electorală Permanentă nu are competenţă în acest caz, decât la sesizare, vedem conţinutul acelor mesaje şi dispunem îndepărtarea şi, evident, contravaloarea acestora se confiscă", a mai explicat Greblă.

În legătură cu legalitatea unor astfel de ferme de troli, el a mai spus că este nevoie de timp pentru reglementarea acestui domeniu. "Întotdeauna, între progresul tehnologic şi reglementarea legală există o diferenţă de timp, pentru că progresul tehnologic este mult mai rapid, mai uşor de implementat decât o reglementare care să combată eventualele efecte negative ale progresului tehnic şi tehnologic. După cum ştiţi, la nivel mondial, la nivelul Comisiei Europene există preocupări pentru a încerca să combată efectele fake news-urilor, dezinformării, defăimării şi aşa mai departe a unei propagande care este în afara regulilor democratice ale competiţiei politice. Până în prezent, inclusiv la nivelul Comisiei Europene, la nivelul platformelor social media, există progrese nesemnificative în acest sens şi până la conturarea unei legislaţii foarte precise în acest domeniu, după părerea mea, va mai dura ceva timp", a mai spus şeful AEP.

Cum a pornit scandalul Tal Hanan

Subiectul a apărut în spaţiul public după ce preşedintele USR, Elena Lasconi, l-a acuzat marţi pe Mircea Geoană că s-a întâlnit cu Tal Hanan, ''deconspirat în urma unei investigaţii jurnalistice internaţionale ca fiind în spatele unor operaţiuni de manipulare a alegerilor în zeci de state din lume, prin intermediul fake news, a 'fermelor de troli' şi operaţiuni în social media menite să decredibilizeze candidaţi''.

Lasconi a postat pe Facebook poze în care Tal Hanan apare în faţa sediului Institutului Aspen din Bucureşti, la care Mircea Geoană este preşedinte fondator. ''O altă fotografie probează că Mircea Geoană este prezent în acelaşi loc, împreună cu apropiata sa, deputat PSD'', a scris liderul USR, pe Facebook.

Într-un comunicat transmis miercuri, echipa de campanie a lui Mircea Geoană, candidat independent la prezidenţiale, a susţinut că informaţiile prezentate de Elena Lasconi sunt complet false. ''Candidatul independent Mircea Geoană a clarificat în direct că acuzaţiile doamnei Elena Lasconi sunt complet false. Nu îl cunoaşte şi nu a existat nicio întâlnire între candidat cu persoana indicată. Din păcate, pentru decenţa dezbaterii prezidenţiale, Elena Lasconi a fost intoxicată şi a distribuit fără discernământ un fake-news grosolan. Ne aşteptam ca un fost prezentator TV să nu genereze falsuri în campania electorală şi să nu prezinte cu lejeritate false investigaţii de pe google maps drept certitudini. Aceste intoxicări servite sunt nedemne de un candidat care vrea să fie preşedintele României şi reflectă doar disperare'', se arată în comunicat.

Potrivit comunicatului, Mircea Geoană este ''cel mai atacat candidat în această campanie''. ''Mircea Geoană este ţinta numărul unu a unei campanii agresive de discreditare la care, din păcate, s-a alăturat şi o competitoare electorală. Cetăţenii români văd acum cu ochii lor rezultatele milioanelor de euro aruncate în campanii de defăimare la adresa lui Mircea Geoană, finanţate de partidele politice sau de fugari apropiaţi de Rusia. Discreditarea singurului candidat care îl poate învinge pe Marcel Ciolacu face doar jocul lui Marcel Ciolacu şi al AUR'', a menţionat sursa citată.

Legat de acest subiect, premierul Marcel Ciolacu a declarat miercuri că există anumite informaţii despre o clădire din Bucureşti unde funcţionează o 'fermă de troli' care ar activa în favoarea lui Mircea Geoană, iar autorităţile ar trebui să verifice. În replică, Elena Lasconi i-a cerut premierului să sesizeze Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC) şi Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) pentru a opri fermele de troli sau ''să facă verificări serioase legate de felul în care Mircea Geoană îşi desfăşoară campania în online''. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰