Crăciunul pe rit vechi, sărbătorit de cei aproape 4.000 de sârbi care locuiesc în Timişoara. Tradiţiile şi obiceiurile respectate în Ajun

Pentru credincioşii pe rit vechi, sărbătorile de iarnă abia încep. La Timişoara, aproape 4.000 de sârbi sărbătoresc astăzi Ajunul Crăciunului în familie, cu mese îmbelşugate şi tradiţii vechi de sute de ani. 

• "România ar putea intra în clubul sinucigaşilor". Rusia amenință că va lovi sistemele Patriot chiar pe teritoriul românesc cu rachete Iskander

Sârbii sunt oameni veseli şi credincioşi care ţin la tradiţii şi la sărbătorile petrecute în familie, iar astăzi, în ajunul Crăciunului pe rit vechi, în case se aştern paie, care simbolizează ieslea în care s-a născut Iisus Hristos şi aduc belşug şi sănătate. Pe masă sunt recipiente cu grâu şi porumb, dar şi crenguţe de stejar. În seara de Ajun se mănâncă doar de post, de regulă fasole, sarmale, orez sau ciuperci. Până şi prăjiturile trebuie să fie de post.

După-amiază, la ora 17, la Timişoara cel puţin, sârbii se adună la biserică, pentru a aprinde un foc uriaş, din lemn de stejar, care simbolizează un nou început, sănătate şi bogăţie. Apoi, se pleacă la colindat. În dimineaţa de Crăciun, familia se adună ca să mănânce o plăcintă tradiţională din foi, miere şi nucă, în care se ascunde un bănuţ. Cine îl găseşte, e norocos tot anul. În Banat trăieşte cea mai mare comunitate de sârbi din România, doar în Timişoara sunt peste 4.000.