Cum a "stors" un "general în misiune" 23.000 de euro de la o suceveancă naivă. Bărbatul a minţit-o că vine în România, de teamă "să nu moară pe front"
O suceveancă a pierdut aproape 23.000 de euro, bani trimişi de copiii ei, după ce i s-a făcut milă de un "general" cunoscut pe internet. Escrocul a minţit-o că e în misiune, în Orientul Mijlociu, şi că are nevoie de bani pentru a veni în România, "ca să nu moară acolo". Povestea femeii a ajuns în atenţia poliţiştilor, care fac cercetări şi avertizează cu privire la metoda de înşelăciune tot mai des folosită pe reţelele de socializare.
De Redactia Observator la 04.12.2022, 17:26Poliţiştii din cadrul Poliţiei oraşului Vicovu de Sus au fost sesizaţi recent de către o femeie din judeţul Suceava cu privire la faptul că a fost înşelată de către o persoană necunoscută, utilizatoare a unei reţele de socializare. Persoana în cauză, care a pretins că este general în război pe un front din Orientul Mijlociu, spunea că are nevoie de o sumă importantă de bani pentru a ajunge în România, urmând ulterior să-i restituie suma de bani, transmite duminică Inspectorarul de Poliţie Suceava, potrivit news.ro.
Cum a fost păcălită suceveanca. A pierdut aproape 23.000 de euro
Din verificările efectuate de poliţişti a rezultat faptul că, din luna iunie a anului 2022 până în prezent, femeia a luat legătura prin intermediul reţelei de socializare cu o persoană necunoscută care i-ar fi relatat persoanei vătămate că este general de război în misiune şi are nevoie urgentă de bani întrucât nu vrea să moară acolo, ci doreşte să vină în România. Persoana vătămată a acceptat să o ajute pe persoana necunoscută, din milă, de bunăvoie efectuând mai multe tranzacţii de transfer numerar de la diferite sucursale din municipiul Rădăuţi, judeţul Suceava către diverse conturi bancare pe care persoana necunoscută i le-a oferit. În cele din urmă, persoana vătămată i-a transferat persoanei necunoscute suma totală de 22.760 de euro.
În urmă cu câteva zile, persoana vătămată a relatat cele întâmplate membrilor familiei sale, ocazie cu care aceasta şi-a dat seama că a fost indusă în eroare. Suma de bani pe care persoana vătămată i-a virat-o în diferite conturi era strânsă din bani primiţi de la copiii săi.
- Şi-au cumpărat o maşină second-hand, dar câteva ore mai târziu sunau la 112. Păţania unei familii din Dolj
- Aventura unei ucrainence, întoarsă din drum de vestea primită de la poliţiştii suceveni. Nici n-a intrat în...
- Culmea tupeului: Un bărbat care a făcut închisoare pentru încălcarea codului rutier a fost prins conducând...
Avertisment IPJ Suceava: Atenţie la falşii "generali"!
În cauză s-a întocmit dosar de cercetare penală sub aspectul săvârşirii infracţiunii de „înşelăciune”, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 244 alin. (1) şi (2) din Codul Penal, ce urmează a fi soluţionat procedural prin unitatea de parchet competentă. Poliţiştii atrag atenţia cu privire la acest mod de înşelăciune şi recomandă să nu daţi curs unor astfel de relaţionări păguboase şi să nu viraţi sume de bani în conturile solicitate de persoane necunoscute.
Metoda se bazează pe încrederea celor care se lasă abordaţi subit de către o femeie sau un bărbat, care le devine iubit(ă) şi care aleg să trimită o sumă de bani către iubit(ă), pentru a crea/păstra legătura amoroasă.
Pe baza avansului tehnologic şi aplicaţiilor de ultimă generaţie accesibile gratuit de pe internet, direct pe telefon sau calculator, în ultima perioadă, această metodă a devenit tot mai sofisticată deoarece infractorii folosesc limba de origine a victimei şi comunică prin intermediul unor aplicaţii criptate, ceea ce îngreunează mult atât identificarea infractorilor, cât şi dovedirea faptelor lor.
Cum îşi pierd urma escrocii
Sumele de bani obţinute de la victimele credule nu sunt însuşite, de obicei, direct de către destinatarul lor final, ci parcurg circuite financiare complicate, fiind transferate de la o persoană la alta, de pe un cont pe altul, prin diverse medii financiare bancare şi nebancare (aşa-numitele „conducte”), folosindu-se de diferite persoane şi justificări. Scopul este acela de a se crea o mai mare aparenţă de legalitate a încasării finale şi o credibilitate sporită a provenienţei sumei de bani dintr-o operaţiune reală de către dobânditorii subsecvenţi până la beneficiarul final.