Cum au reuşit autorităţile din Timiş să salveze un conac construit în urmă cu aproape 300 de ani. Fusese transformat de comunişti în baie comunală

Uși înalte din lemn masiv, parchet elegant, obloane romantice. Termopane turcești, decor de discotecă rurală din anii '90, gratii. Un conac monument istoric din Timiș le are pe toate. Este reședința de la Foeni a familiei Mocioni - care a dat României un ministru, un mareşal şi un compozitor în secolele 18 - 19. Lăsată în ruină, va fi restaurată acum cu bani europeni și fonduri județene. Este o poveste cu final fericit. În Timiș sunt însă 31 de castele și conace. Şi multe dintre ele sunt la un pas să dispară, pentru că istoria a fost furată bucată cu bucată. 

• Alertă la Budapesta după ce Dunărea s-a revărsat. Sâmbătă atinge punctul maxim, iar apoi pericolul se mută în România

Conacul Mocioni de la Foeni a fost ridicat în anul 1750 în stil neoclasic şi este monument istoric. Până acum o lună, grandoarea construcției și un semn ruginit erau singurele indicii că ruina pe lângă care treceai a fost plină de istorie. 

Iulia Pop, reporter Observator: Potrivit descărcării arheologice, pe locul unde calc au fost decoperite 243 de morminte și 19 gropi comune care datează de acum mai bine de 800 de ani. Lăsat pradă vremurilor și oamenilor, e un miracol că, la Foeni, conacul Mocioni a supraviețuit. Ultima dată cămin cultural, acest conac construit în secolul 18 este una din cele cinci reședințe din Banat ale familiei Mocioni.

Vreme de 8 decenii, Mocioni a fost una dintre cele mai puternice și respectate familii din Banat. Comuniştii i-au confiscat averea, iar conacul de la Foeni a fost naţionalizat și transformat în baie comunală, apoi în grădiniță. După Revoluţie a devenit cămin cultural. Acum, proiectul de restaurare prevede amenajarea unui hol de primire şi a unui salon de onoare la parter. 

Răzvan Indru, reprezentant constructor: Aici suntem în salonul de onoare şi din întreg ansamblu este singura încăpere unde s-au păstrat elemente arhitecturale, aceste coloane cu capitelii și boltă. 

După finalizarea șantierului, un colț muzeal va dezvălui vizitatorilor atmosfera din familia Mocioni. În conac îşi vor găsi loc o cafenea culturală și o bibliotecă… digitală. Elementele noi se vor împleti cu cele care au ținut piept timpului. Odată cu restaurarea, vor fi date uitării erorile comise de cei cu gusturi discutabile, care au mutilat monumentul istoric. 

Subsolul conacului a mai fost folosit şi pe post de brutărie şi spațiu tehnic. Conacul nu şi-a pierdut, însă, măreţia, indiferent prin câte a trecut. Grandoarea domeniului se vede foarte bine de la înălţime, din podul plin acum de muncitori. 

Cum au reuşit autorităţile să salveze conacul Mocioni

Iulia Pop, reporter Observator: Din podul conacului Mocioni, de la înălțime, avem o privire de ansamblu asupra întregului domeniu de 5000 de mp. Nu departe de aici, la aproximativ doi kilometri este frontieră cu Serbia. 

Alin Nica, președinte CJ Timiș: Investiția noastră acolo este de pe baza unui grant din fonduri ale UE. Proiectul se referă la reabilitarea completă, refuncţionalizare și revitalizare. Componeta hard și soft prin care umplem cu activități acest spațiu, rezidențe artistice, culturale, tabere de creație. 

La nici 30 de kilometri de Foeni, Castelul Prințesei Elisabeta ridicat la 1793 în Banloc încă aşteaptă să revină la strălucirea de altă dată. Acum. 

Iulia Pop, reporter Observator: Fosta reședința de la Banloc a prințesei Elisabeta e lovită de un blestem. Unul pur românesc. A trecut prin cutremure și apoi prin abandon. Așteaptă însă să renască din propria cenușă. Cât mai rezistă, nimeni nu știe.

Momentele de glorie ale castelului de la Banloc au apus odată cu plecarea în exil a principesei, în 1947. Decăderea a început cu cel mai mare cutremur produs în vestul ţării, în 1991. Castelul a schimbat mai mulți proprietari și a fost, pe rând, întreprindere agricolă de stat, ocol silvic, azil de bătrâni, orfelinat și școală. Lucian Trifonescu își amintește cum în copilărie bătea mingea prin parcul de aproape 10 hectare al castelului. 

Castelul de la Banloc, în prorpietatea Mitropoliei Banatului

Lucian Trifonescu, primar Banloc: Este o pată rușinoasă pentru comună noastră. Pentru că și vara și iarnă, în sărbători și în zilele libere e plină de turiști, oameni care vin, se interesează, întreabă. Proprietar e Mitropolia Banatului din 2009. Am fost cu dânșii la CNI pentru o cerere de finanțare, dar nu au depus.

Castelul e administrat de Mitropolia Banatului pentru încă 24 de ani. Nu are paznici, însă, așa că orice răufăcător poate să între şi să fure. Ce nu a dispărut, a fost distrus.  

​Sunt peste o mie de conace și castele în România, cele mai multe dintre ele în Ardeal și în Banat. În loc să le valorificăm potențialul turistic, le lăsăm pradă vremurilor.