Cum i-a blestemat Mitropolia Olteniei pe preoţii şi credincioşii de la biserica Mănăstirii Frăsinei. Înţelesul ascuns al documentului plin de expresii bizare

Un document neobişnuit zilelor noastre a fost publicat astăzi de Arhiepiscopia Râmnicului şi a stârnit numeroase reacţii pe reţelele de socializare. "Legământul cu blestem" îi atenţionează pe preoţi şi credincioşi că oricine va vizita sau va sluji la biserica construită lângă Mănăstirea Frăsinei, va fi exclus din sânul instituţiei. Totul pleacă de la o legendă conform căreia lăcaşul de cult ar fi fost ridicat pe un teren blestemat de Sfântul Ierarh Calinic.

• ANIMAŢIE. Filmul teribilului accident din Argeş, în care Andrei şi-a condus vărul spre moarte din teribilism şi lipsă de experienţă. Şi el a plătit cu viaţa

"Biserica Ortodoxă Română a transmis prin vocea purtătorului de cuvânt, Vasile Bănescu, că decizia Mitropoliei Olteniei a fost una bună, însă blestemul nu ar trebui să facă parte din logica monahismului şi că Mitropolia Olteniei ar trebui să vină cu clarificări. S-a şi întâmplat acest lucru: printr-un comunicat de presă, reprezentanţii Mitropoliei au spus că nu este vorba despre un blestem, ci despre o clarificare. Biserica despre care se vorbeşte este construită la câteva sute de metri de Mănăstirea Frăsinei şi se spune că terenul ar fi blestemat de Arhiepiscopul Calinic. Tocmai de aceea, au fost interzise slujbele religioase în această biserică, iar de acum acestea se vor ţine doar în biserica Mitropoliei Olteniei", spune Cristina Filip, reporter Observator.

Reacția Patriarhiei Române

"Decizia este, în esenţă, aceea ca monahii mănăstiri Frăsinei să slujească exclusiv în biserica mănăstirii, nu şi la biserica situată la câţiva km de aceasta. Dincolo de limbajul excesiv arhaic, ermetic pentru înţelegerea omului de azi, este vorba de o decizie menită să sporească gradul de rigoare şi ascultare duhovnicească ale celor ce au optat pentru o viaţă ascetică bazată pe cele trei voturi (angajamente) monahale: ascultare, castitate şi sărăcie benevolă. Condiţii cu raţiuni adânci asumate de oricine alege liber să devină monah", arată purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, Vasile Bănescu.

Bănescu adaugă faptul că "raţiunea adâncă a monahismului este separarea de tumultul lumii, nu afundarea în el, găsirea liniştii necesare rugăciunii, lupta mai intensă cu ispitele şi trăirea mai riguroasă a poruncilor şi sfaturilor evanghelice". El critică referirile la "blestem", chiar dacă este vorba de respectarea unei hotărâri luate de un sfânt ierarh.

"Blestemul nu face parte în mod sigur dintre acestea, ci exprimă, în cazul de faţă, într-un limbaj sever şi anacronic, autoritatea ierarhului actual în legătură cu lucruri menite să păstreze vie hotărârea unui sfânt ierarh care a fixat o regulă de vieţuire monahală mai aspră în mănăstirea respectivă", mai arată Vasile Bănescu.

Reprezentantul Patriarhiei dă ca exemplu situaţia de la anumite mănăstiri, precum la muntele Athos. "Raţiunea pentru care în anumite mănăstiri (ca la muntele Athos) nu se permite accesul femeilor este exclusiv aceea a protejării monahilor de cea mai puternică ispită omenească. Fireşte, le rămân multe altele cu care se nevoiesc să lupte, rugându-se şi pentru noi, cei ce nu avem adesea puterea aceasta", afirmă el. Spune că Mitropolia Olteniei are datoria firească de a explica mai clar "decizia bună pe care a luat-o spre binele şi ordinea internă a Mănăstirii Frasinei, renumită pentru asprimea vieţii duhovniceşti a monahilor care au dorit să trăiască acolo". 

Document controversat al Mitropoliei Olteniei

Discuțiile din spațiul public legate de acest blestem au început după ce Mitropolia Olteniei a publicat un document legat de activitatea Mănăstirii Frăsinei. Comentariile au vizat atât deciziile luate de ierarhii bisericii, dar mai ales de limbajul folosit.

„Noi, Irineu, din mila lui Dumnezeu, Arhiepiscop al Craiovei și Mitropolit al Olteniei, împreună cu starețul Protos. Onisifor și membrii Consiliului Duhovnicesc al Sfintei Mănăstiri Frăsinei (Arhim. Ioanichie, Arhim. Ioachim, Ierom. Iachint, Ierom. Victorin, Ierom. Ilarion, Ierom. Ghervasie, Ierom. Hristofor), uniți într-un singur gând, astăzi, 10 ianuarie 2023, am analizat situația anticanonică creată împotriva legământului cu blestem pus de Sfântul lerarh Calinic, prin construirea bisericii pe locul unde a fost așezată piatra de legământ cu blestem.

Am constatat că, deși piatra a fost ridicată în condiții de constrângere comunist-atee, totuși blestemul a rămas neschimbat. Datorită acestei situații, mulți monahi și clerici, părinți din mănăstirea Sfântului Ierarh Calinic au încălcat acest legământ. Însăși construcția bisericii s-a făcut din neascultare și încălcarea blestemului Sfântului Calinic.

Observând cu durere că monahii și clericii au produs mari sminteli, semnalate în decursul timpului, coborând în acest loc aflat sub blestemul Sfântului Calinic, hotărâm, în numele Sfintei Treimi, ca, de acum înainte și până la sfârșitul veacurilor, nimeni dintre monahi și cei hirotoniți, preoți sau diaconi, să nu mai coboare la această biserică și să nu mai săvârșească vreo slujbă bisericească, molitvă sau dezlegare sau Sfântă Taină și nici vreo Sfântă Liturghie să nu se mai oficieze în această biserică sau în spațiile din jurul acesteia. Cei care vor încălca această hotărâre să cadă sub blestemul Sfântului Ierarh Calinic și sub blestemul nostru. De sunt clerici, să se caterisească, iar de sunt mireni, să se afurisească, iar de este vreun preot de mir și va încălca acest legământ, să fie în aceeași osândă.

Nimeni să nu îndrăznească să dezlege această legătură cu blestem pus de noi, nici arhiereu și nici altă față ierarhică, indiferent ce rang bisericesc ar avea. Întărim acest document de legământ cu Blestem cu semnăturile noastre și cu pecetea Sfintei Mănăstiri. Așa să ne ajute Dumnezeu și să ne ocrotească Sfântul Ierarh Calinic, ctitorul și binefăcătorul Sfintei noastre mănăstiri”.