Cum ne putem recupera tezaurul de 7 miliarde de euro de la ruşi, ajutaţi de UE. Moscova ne-a înapoiat în 2008 12 monede din aur, de 80 de grame
Vot istoric în Parlamentul European. Uniunea Europeană se va implica în recuperarea tezaurului României, pe care Rusia refuză să ni-l înapoieze de mai bine de 100 de ani. Valoarea estimată la acest moment este de aproape 7 miliarde de euro. Negocierile ar urma să se poarte dacă Rusia va pierde războiul din Ucraina.
De Redactia Observator la 14.03.2024, 20:31
Un gest simbolic de importanţă istorică. Rezoluţia votată în Parlamentul European recunoaşte dreptul României de a-şi recupera tezaurul.
Rovana Plumb, europarlamentar: Creăm premisele ca după încheierea războiului de agresiune al Rusiei asupra Ucrainei subiectul returnării tezaurului României să fie inclus pe agenda de discuţii de către Uniunea Europeană.
Eugen Tomac, iniţiator al rezoluţiei: Comisia va fi alături de statul român ori de câte ori Guvernul de la Bucureşti va solicita.
O altă soluţie de recuperare ar fi ca ţara noastră să primească o parte din bunurile ruseşti aflate deja în posesia Uniunii Europene.
Dan Suciu, purtător de cuvânt BNR: Se vor pune în discuţie activele ruseşti îngheţate în Europa, se vor pune pe masă toate chestiunile legate de despăgubiri.
Când a fost trimis tezaurul României în Rusia
Decizia ca tezaurul României să fie trimis în Rusia a venit în cele mai critice momente ale Primului Răboi Mondial. Oltenia, Muntenia şi Dobrogea erau deja pierdute. Refugiat în Moldova, guvernul ţării a decis ca bogăţiile ţării să fie încărcate în două trenuri şi trimise aliatului rus la sfâşitul anului 1916 şi începutul lui 1917.
În cele 41 de vagoane se aflau 93,4 tone de aur. Adică rezerva de lingouri a Băncii Naţionale, dar şi monede adunate de la bănci private, companii sau cetăţeni. S-au mai încărcat 1.350 de tablouri de patrimoniu. Printre ele lucrări de Nicolae Grigorescu, Theodor Aman sau Ştefan Luchian. Tezaurul includea şi odoarele mănăstirilor din Muntenia şi Oltenia, dar şi bijuterii rare - cele ale Reginei Maria sau un inel al domnitorului Vasile Lupu. În vagoane s-au pus şi arhiva ţării, cărţi şi documente rare.
Dan Suciu, purtător de cuvânt BNR: Pasul următor nu este să cerem neapărat să ni se dea lingoul pe care l-am trimis. Echivalăm preţul aurului la zi - şase spre şapte miliarde de euro.
România a obţinut doar de trei ori înapoierea unor părţi infime
În peste 100 de ani de negocieri, România a obţinut doar de trei ori înapoierea unor părţi infime din tezaur. O primă tranşă a venit în 1935. Rusia a trimis un tren cu peste 1.400 de lăzi cu documente - în principal acţiuni şi titluri de credit care îşi pierduseră valoarea. Următoarea tranşă a venit 21 de ani mai târziu. Piesa de rezistenţă a fost Tezaurul de la Pietroasa.
Mihaela Călin, Observator: Guvernul URSS şi poporul sovietic au privit întotdeauna aceste valori ca pe un bun inalienabil al poporului român însuşi. Asta spunea Moscova în 1956 sperând să încheie în acest fel discuţia despre tezaurul României.
Rusia a înapoiat atunci doar 33 de kilograme de aur. Adică 0,3% din total.
Rodica Oanță-Marghitu, muzeograf: Tezaurul a intrat în conştiinţa populară sub denumirea de cloşca cu puii de aur. Şi este foarte important de ştiut că aşa arată tezaurul de la Pietroasa.
Ultimele piese din Tezaur au venit în 2008: 12 monede istorice
Ultimele piese din Tezaur au venit în 2008. Am primit atunci 12 monede istorice de aur, cu o greutate totată de aproape 80 de grame. În perioada comunistă, URSS a susţinut că tezaurul României este ţinut la Moscova în contul unor datorii istorice, ca reparaţii pentru invazia românilor din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Această retorică s-a menţinut şi în regimul Putin.
Luna trecută ambasadorul rus la Bucureşti a declarat că subiectul tezaurului este o "pisică moartă scoasă de la naftalină".
