Cum se fabrică aerul, cel mai important "medicament" pentru bolnavii COVID, în România

Dincolo de medicamente, de vaccinuri, de tratamente revoluţionare, există un lucru fără de care niciunul dintre pacienții COVID în stare gravă n-ar avea şansa la viaţă - oxigenul. Azi, în exclusivitate, reporterii Observator au intrat într-una dintre cele mai mari fabrici din România pentru a vedea cum se face aerul

• Când scăpăm de vortexul polar şi ninsori. Jumătate din ţară, paralizată de zăpezi

• Oxigenul este cel mai important "medicament" pentru bolnavii COVID.
• Cele mai importante știri ale zilei sunt la Observator 19, Antena 1.

Aici lucrează cei care dau aer şi viaţă miilor de români care sunt în terapie internsivă. Oxigenul e tratamentul vital, chiar cel mai important în lupta cu boala.

Reporterii Observator au fost lăsaţi să filmeze doar din uşa fabricii. Aici, nici măcar angajaţii nu intră cu echipamente electronice. Orice scânteie poate arunca fabrica în aer, într-o secundă

Ionuț Ciubotaru, director de operațiuni Fabrica de Oxigen: "Materia noastră primă e aerul atmosferic. Aspirarea aerului prin aceste guri de admisie, apoi aerul e filtrat, e uscat şi introdus într-o coloană de separare, de sterilizare, unde e separat între componentele principale."

După separarea de celelalte componente, probe din oxigenul obţinut ajung în câteva butelii asemănătoare celor din spitale.

Aici se controlează calitatea sa, înainte de a fi transferat în rezervoarele imense din afara fabricii.

Rezervoarele din spate au fiecare o capacitate de câte 1.200.000 de litri de oxigen. În ultimele luni de zile, spitalele din România au consumat câteva sute de astfel de rezervoare. Fiecare unitate medicală a ajuns să consume lunar 50-60.000 de litri de oxigen.

Producătorii nu se aşteptau ca fabrica să devină una dintre cele mai importante din România. Recordurile îi obligă să lucreze non stop.

Ionuț Ciubotaru: "Sunt spitale pe care dacă înainte le aprovizionam o dată pe lună, acum le aprovizionăm de 20 de ori pe lună. Ne confruntăm de multe ori pe zi cu situaţii excepţionale. Cu livrări în miez de noapte, am apelat la autorităţi şi ne-au ajutat cu escortă să ajungem la spitale".

Din rezervoarele uriaşe, aerul pleacă în cisterne peste tot în ţară.

Ionuț Ciubotaru: "Livrăm la spitale și direct prin cisterne în rezervoare instalate acolo în curtea spitatelor, dar şi prin staţiile noastre din ţară unde se încarcă buteliile care apoi sunt transportate către spitale".

În spitale, oxigenul aduce viaţă.

Remus Mihalcea, manager, Spitalul Colentina: "E o instalaţie complexă, un rezervor mare de stocare de unde pleacă gazul în fiecare pavilion al spitalului printr-o tubulatură specială".

Un pacient Covid consumă în medie 60 de litri de oxigen pe minut, faţa de unul non-covid, care consumă de 20 de ori mai puţin.

Laura Zarafin, medic ATI Colentina: "Absolut toți pacienții care ajung la ATI au necesar de oxigen enorm, niște fluxuri foarte mari de oxigen".

Beatrice Mahler, managerul Institutului Marius Nasta: "Un consum extrem de mare, dar şi necesar pentru a asigura practic primul medicament şi cel mai important când vorbim de insuficienţă respiratorie".

Dar creşterile uriaşe în consumul de oxigen au crescut şi riscurile.

Laura Zarafin, medic ATI Colentina: "Este clar că acel mediu devine unul în care orice suprasolicitare a reţelei electrice, orice flamă, orice bubuie pur și simplu. De ce sunt adevărate bombe? Pentru că spitalele noastre sunt foarte vechi. O să sărim în aer și Balşul și Colentina, că așa fluxuri de oxigen se folosesc".

Aerul a ajuns cel mai important, dar și printre cele mai scumpe medicamente folosite în pandemie. Dacă la început de an, spitalul Matei Balş din București plătea 20.000 de lei pe lună pentru oxigen, azi factura se ridică la 500.000 de lei.