Povestea românului care recondiţionează Dacia, maşina naţională. Iese pe stradă cu un exemplar din 1970

Printre simbolurile României pre-, dar şi post-decembriste există unul de referinţă. Pentru toţi românii. Dacia. În urmă cu 40 de ani era un lux.

• China îi dă replica lui Trump. Anunţă tarife vamale de 34% la toate produsele americane începând cu 10 aprilie

Printre simbolurile României pre-, dar şi post-decembriste există unul de referinţă. Pentru toţi românii. Dacia. În urmă cu 40 de ani era un lux. Cu trecerea timpului a devenit un bun la îndemâna majorităţii. Apoi, s-a transformat. Şi acum, multe dintre ţări, la nivel mondial, deţin cel puţin câteva sute de modele. Un tânăr român a reînviat, recent, primele modele fabricate. Se numeşte Mihai. Şi-l vom cunoaşte lângă paginile de istorie.

Dacia. Maşina care ne duce, imediat, cu gândul la vacanţele cu bunicii sau părinţii. Şi la mirosul de garaj amestecat cu benzină. Pentru că, pe vremuri, Dacia vedea un rezervor plin doar în concediu. Şi, pentru a nu avea surprize neplăcute, jumătate din portbagaj era ocupat de canistrele cu benzină. 

"Înseamnă o bucată de istorie pe care n-am apucat să o trăiesc. În era tehnologiei, în era în care toată lumea aleargă după maşini electrice, după maşini care sunt cât se poate de tehnologizate, mie îmi place să trăiesc simplu, să conduc simplu, o maşină care este pur mecanică. Atât." Mihai a redescoperit Dacia 1300 când avea 18 ani. Acum are 33. Cu banii din primul lui job a cumpărat o rablă din 1970. 5000 de euro a dat pe ea. Şi, ca să arate mai bine, a recondiţionat-o. Întâi din joacă. Apoi a ajuns să fie cea mai mare pasiune a lui. "A fost desfăcută până la ultimul şurub şi montată la nou. Deci e ca o maşină nouă care acum e în rodaj." Totul cu piese originale.

Două lucruri noi a pus pe ea faţă de original. Dar impuse de lege. Centurile de siguranţă şi o oglinda laterală: "În anii 70 maşina nu avea oglinzi. Ieşea din fabrică fără oglinzi. Nu poţi să conduci acum o maşină care nu are oglinzi pe lateral."

Am făcut şi noi plinul şi am plecat la drum. Pe stradă, oamenii ne observă repede. Mulţi dintre ei surprinşi, dar toţi, zâmbitori. Un domn chiar îşi pune mâinile în cap de uimire la vederea Daciei.

Mihai a vrut să ne arate şi service-ul unde a început totul. Iniţial poţi avea impresia că intri într-un muzeu al Daciei. Dar unul parcă din zilele noastre.

Interiorul e in sine o istorie. Geamurile manuale, radio-casetofonul, scrumierele în uşi, sau sunetul de pornire sunt identice cu ale unei Dacii care abia a ieşit din fabrică. Pentru ca piesele folosite de Mihai sunt originale.

În service am găsit una dintre Daciile lui Mihai în plină recondiţionare. Un 1300, tot din 1970, care este, de fapt, obiectul unui concurs al nostalgiilor.

Cu mare atenţie, Mihai supraveghează recondiţionarea. Dar nu stă de-o parte. Când simte nevoia ajută şi el. Dacia trebuie să arate perfect pentru noul proprietar.

Maşina e gata chiar azi. De Ziua Naţională. Mihai vrea sa o ofere cadou unui român, de Crăciun. Până atunci, mai cumpără o Dacie pe care s-a pus praful şi-o face ca nouă. Pentru el, sau pentru orice pasionat de istoria automobilismului românesc.