De 30 de ani, reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă stau "în conservare", finalizate doar 15%. România ar putea fi independentă energetic dacă ar fi puse în funcţiune

România ar putea deveni independentă din punct de vedere energetic şi implicit facturile populaţiei ar fi mai mici dacă reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă ar fi finalizate. Un lucru promis de toate guvernele din ultimii 30 de ani, dar care nu s-a concretizat încă. De la Bruxelles, preşedintele Klaus Iohannis dă un nou imbold proiectului.

• Premiera noului sezon Chefi la cuțite din 17 Noiembrie, Duminică 20:00, Luni, Marți și Miercuri 20:30 pe Antena 1 și AntenaPLAY
• Ultimele clipe din viaţa lui Silviu Prigoană. S-a prăbuşit la masă cu prietenii, la restaurantul pe care-l frecventa săptămânal

"Trebuie să folosim centralele nucleare, să le modernizăm și să extindem energia electrică produsă în nuclear", a declarat Klaus Iohannis. În plină criză energetică, preşedintele a găsit soluţia. Una care este în lucru din 2003. Şi pentru care mai avem de aşteptat încă 10 ani, în cel mai optimist scenariu. "Unitatea 3 ar trebui să intre în funcţiune în 2030. Unitatea 4, conform proiectului unităţii 3 şi 4, vine la un anumit timp după", a declarat Cosmin Ghiţă, directorul Nuclearelectrica.

Reactoarele 3 şi 4 au intrat în conservare în 1992, construite în proporţie de doar 15%

Ceauşescu a cerut cinci reactoare la Cernavodă. Proiectul a început în 1980. România era singura ţară comunistă care folosea tehnologie occidentală. Primul reactor a fost pus în funcțiune în 1996, iar cel de-al doilea abia în 2007. Reactoarele 3 şi 4 au intrat în conservare în 1992, construite în proporţie de doar 15%. De atunci, nu s-a mişcat nimic. Am bătut palma mai întâi cu mai multe companii europene, care s-au retras după criza economică din 2009. În 2014, s-a semnat o asociere a statului român cu o societate chineză dar 6 ani mai târziu s-a anulat totul. În fine, în 2020 România și Statele Unite ale Americii au parafat un acord prin care 8 miliarde de dolari ar putea fi investiţi la Cernavodă.

"Suntem la a treia sau a patra tentativă de a porni acest lucru. Nu am văzut niciun memorandum, niciun pas concret făcut în aplicarea strategiei energetice a României", a declarat Adrian Măniuţiu, economist. Centrala de la Cernavodă furnizează, în prezent, 21% din necesarul energetic al ţării. Cu reactoarele 3 şi 4 în funcţiune, energia nucleară ar asigura peste o treime din consum.

"Energia nucleară e a doua cea mai ieftină sursă de energie. Bine, faţă de regenerabile, are beneficiul de a fi rezilientă şi disponibilă 16.23 indiferent de condiţiile meteo", a declarat Cosmin Ghiţă, directorul Nuclearelectrica. 13 ţări din Uniunea Europeană folosesc energia nucleară. Franţa este pe primul loc, cu o producţie de 35 de ori mai mare ca a României.

Istoria Centralei Nucleare de la Cernavodă

• 1980: Începe construcţia Centralei Nucleare de la Cernavodă. Cinci reactoare urmau să fie construite
• 1992: Reactoarele 3 şi 4 intră în conservare. Erau finalizate în proporţie de 15%
• 1996: Este pus în functiune reactorul 1
• 2007: Este pus în funcţiune reactorul 2